- uncategorized
Semnalele incurajatoare din ultimul trimestru al anului 2012 arata ca tarile cu crestere rapida orientate mai mult catre comert, in special cele din Asia si America Latina, si-au accelerat dezvoltarea. Intensificarea comertului bilateral ar urma sa continue si in urmatorii 10 ani, pe fondul unei cereri crescute pentru produsele de consum.
In contextul in care economiile europene sunt active in cumpararea de afaceri in pietele emergente, Romania are un potential urias de a deveni una dintre rutele comerciale majore, prin intermediul Portului Constanta. Astfel, se vor crea oportunitati, dar si provocari pentru cei care opereaza in industria de transport si logistica.
Trafic de marfuri crescut cu 10%
Traficul total de marfuri inregistrat in anul 2012 in porturile maritime romanesti a fost de 50.584.662 tone, fata de 45.972.095 tone inregistrate in 2011. Cresterea de trafic a fost de 10%, conform unui comunicat de presa al Administratiei Porturilor Maritime, emis in ianuarie 2013.
In perioada analizata, traficul maritim a fost de 38.854.222 tone (fata de 37.224.663 tone in 2011), iar cel fluvial de 11.730.440 tone (fata de 8.747.432 tone in 2011).
Traficul de containere inregistrat in 2012 a totalizat 6.680.107 tone, respectiv 684.059 TEU, comparativ cu anul 2011, cand au fost inregistrate 6.517.667 tone, respectiv 662.796 TEU. Cantitativ, cresterea este de 2,5%, iar in ceea ce priveste numarul de TEU-uri, cresterea este de 3,21%.
Masterplan pentru dezvoltarea Portului Constanta
In jurul anului 2000, expertii japonezi au intocmit un masterplan pentru dezvoltarea Portului Constanta. Principala lor idee era construirea unui terminal de containere, pentru ca traficul de marfuri se va baza pe containere in viitor. Acest lucru s-a facut si, astfel, Portul Constanta, desi este departe de Top 50, a ajuns un punct prin care sunt tranzitate peste 500.000 de containere anual.
Conform site-ului Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta SA (CNAPM), noul masterplan prevede ”realizarea unei planificari strategice a portului pe termen mediu si lung (pana in anul 2040)” si “va sta la baza strategiei de dezvoltare a Portului Constanta in perioada 2012-2040, precum si a deciziilor privind planificarea optima a investitiilor in Portul Constanta, abordate intr-o viziune globala, armonizata, a proiectelor si zonelor sale de dezvoltare”.
Pod rutier al Canalului Dunare-Marea Neagra
In acest an,CNAPM Constanta are in derulare mai multe proiecte cu fonduri europene pentru dezvoltare, prin programul operational sectorial de transport, care au ca scop, printre altele, castigarea de terenuri din mare si construirea inca unui dig.
Primul dintre aceste proiecte este podul rutier de la km 0+540 al Canalului Dunare-Marea Neagra (CDMN). „Proiectul a aparut ca o necesitate, datorita, pe de o parte, posibilitatii conectarii Portului Constanta la Autostrada Bucuresti-Constanta, prin varianta ocolitoare a Municipiului Constanta si crearea unei alternative prin executarea unei bretele de conectare la soseaua nationala existenta, iar pe de alta parte, asigurarii unei legaturi directe dintre zonele de nord si de sud ale Portului Constanta, fara tranzitarea orasului. Valoarea aprobata a contractului de finantare: 191.797.12 lei (inclusiv TVA)”, spun reprezentantii CNAPMC. Investitia cuprinde doua obiective: pod rutier la km 0+540 al CDMN si lucrari aferente infrastructurii rutiere si de acces in Portul Constanta si bretea de acces la DN39.
Complex feroviar sistematizat
Un alt proiect este dezvoltarea capacitatii feroviare in zona fluvio-maritima a Portului Constanta. Proiectul consta in realizarea unui complex feroviar sistematizat in sectorul fluvio-maritim al Portului Constanta, care sa asigure deservirea optima si unitara a actualilor si viitorilor operatori portuari. In prima etapa, care face obiectul acestui proiect, se vor executa doar liniile CF care deservesc actualii operatori, pe baza previziunilor de trafic pana in anul 2020.
Extinderea danei de gabare
Un alt proiect care se doreste realizat prin fonduri europene este extinderea spre sud a danei de gabare din Portul Constanta. Intre latura de sud a teritoriului existent aferent danei de gabare si noul cheu se vor realiza umpluturi, obtinandu-se astfel un teritoriu suplimentar de 10.900 mp. Lucrarile au ca scop imbunatatirea infrastructurii portuare si eficientizarea operatiunilor portuare, in vederea sporirii atractivitatii fata de utilizatori si cresterea traficului de nave in porturile dunarene si maritime.
In februarie 2013, a fost semnat contractul de consultanta de supervizare a executiei lucrarilor pentru „Extinderea spre sud a danei de gabare din Portul Constanta”. Valoarea contractului este de 288.395 lei, echivalentul a 69.961,15 euro, fara TVA, iar durata acestuia este de 49 de luni. Proiectul isi propune realizarea de noi fronturi de acostare si noi teritorii pentru operare in Portul Constanta, care vor conduce la o crestere de trafic in port. De asemenea, in vederea eficientizarii activitatii portuare desfasurate in zona, se va extinde actualul cheu, prin construirea unui nou front de acostare in lungime de 170 m.
Finalizarea digului de larg
Cel mai scump proiect de dezvoltare a portului este finalizarea digului de larg in Portul Constanta. Se prevede extinderea acestui dig cu 1.050 metri. Obiectivul este imbunatatirea conditiilor de exploatare. Iar acest lucru se poate face prin diminuarea agitatiei valurilor in intreg acvatoriul portuar, prin sporirea sigurantei navelor si prin reducerea efectelor distructive ale valurilor asupra amenajarilor din incinta portuara.
Procedura de achizitie publica pentru executia lucrarilor s-a suspendat din cauza contestatiilor.
Cresterea adancimii senalelor si bazinelor
Ministerul Transporturilor vrea sa deruleze o investitie de 47,3 milioane euro in lucrari de modernizare a Portului Constanta, pentru cresterea adancimii senalelor si bazinelor, precum si a sigurantei circulatiei, pentru ca unitatea sa permita operarea unor nave de capacitate sporita.
Proiectul urmeaza sa fie sustinut din fonduri bugetare si bani europeni, prin Programul Operational Sectorial Transport 2007 – 2013. Lucrarile vor avea o durata de patru ani si o valoare de 215,8 milioane lei (47,3 milioane euro), care va fi actualizata potrivit evolutiei ulterioare a preturilor, conform anexei actului normativ.
„Pe baza informatiilor existente si a investigatiilor suplimentare in teren efectuate la momentul elaborarii documentatiei, s-a constatat ca exista numeroase zone in care adancimea existenta a senalelor si bazinelor este mai mica decat cea necesara operarii unor nave moderne de capacitate sporita. Adancimile existente nu asigura utilizarea eficienta a infrastructurii existente, conducand la intarzieri in efectuarea manevrelor de acostare/ plecare de la cheu si la aparitia unor costuri generate de operatiunile suplimentare de incarcare/ descarcare si de remorcaj pentru dezesuare”, se precizeaza in nota de fundamentare a proiectului.
Strategie intermodala pentru Romania
Participarea ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu, la seminarul in domeniul comercial si logistic organizat de Ambasada Olandei si Organizatia European Gateways Platfom demonstreaza o preocupare a autoritatilor romane pentru elaborarea, impreuna cu specialistii olandezi, a unei Strategii intermodale pentru Romania. In acest context a fost elaborata si aprobata, prin ordin al ministrului Transporturilor, Strategia de Transport Intermodal din Romania 2020.
“Gestionarea de catre stat a sectorului de transport intermodal trebuie sa aiba in vedere principiile pietei libere, distributia competitionala existenta si situatia actuala a activitatii in transportul de marfuri, coordonarea dintre administratorii de infrastructura, operatorii de transport si autoritatile locale”, a aratat Relu Fenechiu intr-un comunicat emis pe 5 martie 2013 de minister.
Seful Transporturilor si-a manifestat sprijinul pentru mentinerea colaborarii intre Portul Constanta si cel din Rotterdam in vederea reducerii consumului de resurse naturale, de combustibili, precum si a perioadei necesare ca peste 30% din suprafata statelor est si sud-est europene sa fie aprovizionata din Portul Constanta:
“Portul Constanta, Canalul Dunare-Marea Neagra, principalele coridoare de transport incluse in reteaua centrala TEN-T sunt investitii importante la care Ministerul Transporturilor implementeaza solutii de grabire a lucrarilor, in asa fel incat sa sustina o dezvoltare sustenabila a transportului de marfa si a centrelor logistice”.
La randul sau, Gabriel Visan, manager de proiect ADB din partea CNAPM, declara, anul trecut, ca “Portul Constanta are un rol foarte important in cadrul proiectului, fiind principalul de la Marea Neagra, din parteneriat. De asemenea, faptul ca Portul Constanta este conectat la Dunare, principala cale de navigatie interioara din Sud-Estul Europei, reprezinta un aspect foarte important pentru obiectivul proiectului”.
La ce marfuri s-au inregistrat cresteri de trafic
* cereale (12.628.340 tone in 2012, fata de 9.534.972 tone in 2011);
* produse petroliere (3.999.621 tone, respectiv 3.600.332 tone);
* combustibili minerali solizi (3.504.331 tone, respectiv 3.151.964 tone);
* minereuri de fier, deseuri de fier si otel (6.888.094 tone, respectiv 4.731.028 tone);
* minereuri si deseuri neferoase (2.643.509 tone, respectiv 2.609.918 tone);
* articole diverse (6.958.497 tone, respectiv 6.529.296 tone);
* minerale brute sau prelucrate (318.400 tone, respectiv 218.748 tone);
* echipamente, masini (369.418 tone, respectiv 355.904 tone);
* ciment, var nestins, materiale prefabricate pentru constructii (547.769 tone, respectiv 328.160 tone);
* ingrasaminte (2.153.597 tone, respectiv 2.015.114 tone).
La ce marfuri s-au inregistrat scaderi de trafic
* petrol brut (5.042.697 tone in 2012, fata de 5.534.289 tone in 2011);
* produse chimice (1.160.951 tone, respectiv 1.600.348 tone);
* produse metalice (1.871.458 tone, respectiv 2.189.071 tone);
* produse alimentare (497.245 tone, respectiv 525.768 tone);
* lemn, pluta (928.522 tone, respectiv 941.453 tone);
* seminte uleioase (736.300 tone, respectiv 1.932.248 tone).
