- Feroviar
Căile ferate, asemenea unui organism viu, necesită permanent lucrări de întreținere și reparații. De asemenea, sunt necesare construirea de linii noi și interconectarea rețelei feroviare naționale cu sistemele feroviare din statele vecine.
Deși titlul articolului pare că se referă doar la infrastructura feroviară, un proces complet de modernizare implică și reparația materialului rulant existent, precum și achiziția de rame, locomotive și vagoane noi.
Transportul feroviar este cel mai sustenabil dintre modurile de transport și în contextul actual legat de creșterea prețurilor la gaz și energie, ar putea fi o soluție pentru transportul de pasageri și mărfuri la costuri mai mici. Rețeaua feroviară a României, deși bine extinsă, se confruntă cu o calitate scăzută, ceea ce a dus și la accidente în ultima perioadă. Cota de piață a transportului feroviar a scăzut în favoarea altor moduri de transport mai poluante.
Eforturi de modernizare sunt cerute și de industrie, pentru transportul unor utilaje agabaritice, care nu poate fi efectuat pe infrastructura rutieră. Sunt disponibile fonduri pentru infrastructura feroviară, atât prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și din proiecte europene și ar trebui absorbite într-un mod efficient și rapid.
Cea mai sustenabilă industrie de transport
Preocuparea actuală pentru un transport sustenabil implică dezvoltarea unor moduri de transport cu niveluri de poluare cât mai scăzute. În acest context, transportul feroviar este investit cu o importanță tot mai mare. Boston Consulting Group declară că este cel mai sustenabil dintre modurile de transport, reprezentând 4% din emisiile globale, din industria transporturilor în 2019.
România se numără printre statele în care transportul feroviar a pierdut cota de piață în favoarea altor mijloace de transport, din cauza lipsei investițiilor în infrastructură. Raportul Global de Competitivitate din 2019 arată că România s-a clasat pe locul 76 din 141 de țări în ceea ce privește eficiența serviciilor feroviare.
Nu există modificări semnificative față de același raport pentru 2010-2011, unde România se afla pe locul 70 la calitatea infrastructurii feroviare. Pe lângă nevoia de a răspunde cerințelor de eliminare a emisiilor de carbon, dezvoltarea transportului feroviar este esențială și pentru marile companii care produc piese de mare tonaj, care nu sunt potrivite pentru transportul rutier.
Mai multe reforme asumate de Guvern tind să îmbunătățească situația infrastructurii feroviare din România, precum, în primul rând, obiectivele stabilite prin PNNRR și, în al doilea rând, responsabilitățile asumate în cadrul parteneriatului dintre țările care lucrează împreună în cadrul Inițiativei Trei Mări. format, care intenționează să conecteze partea de est a Europei atât prin infrastructura rutieră, cât și prin infrastructura feroviară, prin ceea ce este cunoscut sub numele de Via Carpathia și Rail2Sea.
Starea actuală a infrastructurii feroviare românești
Există mai multe avantaje pentru utilizarea transportului feroviar pe care Guvernul României ar trebui să le ia în considerare. În primul rând, este mai eficient din punct de vedere energetic decât transportul rutier și prin urmare este mai ieftin. Acest aspect are o importanță uriașă în contextul actual al creșterii costurilor pentru combustibilii fosili și energie electrică și în contextul geopolitic actual.
Mai mult, Ministerul Transporturilor din România ar trebui să ia în calcul faptul că transportul în masă pentru pasageri și volumul mărfurilor furnizate de sectorul feroviar este mai eficient din punct de vedere energetic decât orice alt mod de transport, fie pe distanțe scurte (metropolitane), medii sau lungi. În al doilea rând, transportul feroviar este mai puțin poluant, astfel încât generează costuri publice mai mici pentru a compensa efectele negative ale poluării. În al treilea rând, transportul feroviar poate fi mai rapid și mai accesibil, în comparație cu alternativa de a călători cu mașina personală, mai ales că în prezent, în România, nu există drumuri de mare viteză care să lege întreaga țară.
Conducerea transporturilor feroviare din România este separată în cea care vizează călătorii și cea care se ocupă de transportul de marfă. Pentru pasageri, există o mare companie publică care transportă 83% din călători și alte patru companii private care dețin o cotă de 17% din totalul călătorilor. Lungimea totală a infrastructurii de transport feroviar este de 22.298 km.
Modernizarea căilor ferate române
România are o tradiție îndelungată în ceea ce privește transportul feroviar, având în vedere rețeaua feroviară extinsă. Cu toate acestea, în ultimii 30 de ani, atât volumul transportului de călători, cât și al transportului de marfă a scăzut semnificativ, în urma degradării infrastructurii feroviare. Cota de piață a transportului feroviar a scăzut în favoarea celei rutiere, atingând o cotă de 20%, față de 80% pentru infrastructura rutieră în 2016, față de situația din 1990, unde ponderea era de 60% (ferroviar) față de 40% (rutier).
În prezent, viteza medie de deplasare pe infrastructura feroviară este de 68,86 km/h, în timp ce viteza medie comercială a fost de 44 km/h în 2019, ceea ce face ca transportul feroviar să fie în mare parte ineficient economic. În plus, infrastructura învechită a ajuns să pună în pericol viața angajaților și a călătorilor, în condițiile în care după 1989 s-au produs două dintre cele mai grave accidente din istoria căilor ferate românești.
Statistici europene
Mai mult, România are cel mai scăzut procent de căi ferate electrificate din UE (20,06% conform statisticilor europene, 37,9% din totalul rețelei conform companiei de stat românești). În plus, nu există suficiente trenuri moderne disponibile pentru a menține viteze constante de 160 de kilometri pe oră, standard în UE. Reabilitările care se fac, chiar dacă permit trenurilor sa circule cu cel puțin 140 km/h după finalizarea modernizărilor, îngreunează foarte mult circulația feroviară în perioada lucrărilor. Criticile privind starea actuală a căii ferate apar atât din partea călătorilor, cât și a companiilor de transport de marfă.
Dintre călătorii care utilizează compania de transport de stat, mai mult de jumătate (55%) erau studenți și pensionari din cauza faptului că beneficiază de reduceri, singurul motiv care mai face ca transportul cu trenul să fie atractiv. Companiile producătoare au semnalat încă din 2021 nevoia de îmbunătățiri, având în vedere viteza foarte mică de transport de mărfuri și restricțiile de tonaj pe multe tronsoane. Există jucători importanți în industrie care produc componente de tonaj mare, care nu sunt transportabile prin intermediul infrastructurii rutiere și necesită transport feroviar.
Astfel, investițiile în producție ale acestor companii ar putea fi descurajate, având în vedere situația actuală a conexiunilor feroviare transfrontaliere, care afectează în final colaborarea cu clienții din Europa. În acest context, s-a solicitat modernizarea căii ferate pentru a asigura o anumită viteză și a evita situațiile de criză.
Planuri de dezvoltare și modernizare
România a început să elaboreze strategii și planuri de dezvoltare a infrastructurii feroviare și are un Master Plan General de Transport din 2016, care este documentul de planificare strategică pentru intervenții majore și oferă informații despre investițiile programate și prioritizarea acestora până în 2030. Unul dintre obiectivele majore din cadrul acestei strategii este integrarea sistemului feroviar românesc în spațiul feroviar unic european. În plus, un efect important al implementării strategiei de dezvoltare a căii ferate va fi decongestionarea rețelei rutiere, cu aspecte pozitive pentru fluxul de trafic.
Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 a fost aprobată încă din anul 2020. De asemenea, în procesul de elaborare a PNRR a fost convenită necesitatea unui program de acțiune, în scopul realizării obiectivelor de reformă care vizează creșterea traficului feroviar până în 2026. În cadrul PNRR, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este coordonatorul reformelor și investițiilor legate de Componenta 4 – Transport durabil în cadrul Pilonului 1 – Tranziția către o economie verde. Transportul feroviar este direct vizat de reformele din cadrul reformei 1. Transport durabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Dezvoltarea infrastructurii feroviare și managementul traficului feroviar / Investiții 1. Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare.
Proiecte și lucrări aflate în derulare
Printre aspectele decise în program se numără măsuri de creștere a traficului feroviar de marfă cu cel puțin 25% până în 2026, față de 2020 și creșterea numărului de pasageri în transportul feroviar cu o medie de 25% față de nivelul de referință din 2021. În total, o sumă de aproape 4 miliarde de euro este alocată, din 2017 până în 2030, pentru investiții în modernizarea liniilor de cale ferată.
În plus, Planul de acțiune pentru perioada 2021-2026 își propune să analizeze fezabilitatea construirii unei linii de mare viteză Constanța – București – Budapesta. Proiectul trenului de mare viteză urmează să fie implementat, dacă este prevăzută o alocare financiară suplimentară pentru sectorul feroviar, sau dacă este integrat într-un program european transfrontalier, cu o alocare distinctă pentru infrastructura feroviară de mare viteză.
România beneficiază și de Fondurile Europene pentru dezvoltarea infrastructurii, prin Programul Transporturi 2021-2027, care are cea mai mare alocare dintre toate programele aferente perioadei 2021 – 2027 (9,62 miliarde euro). Prima cerere de proiecte destinate investițiilor în dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare sau navale a fost programată pentru perioada martie-iunie 2023. Rezultatul așteptat, pentru infrastructura feroviară, vizează dezvoltarea a 488 km de căi ferate noi sau reabilitate și 16 gări noi, sau modernizate.
Eforturile de dezvoltare și modernizare a infrastructurii feroviare vizează dezvoltarea pe termen lung a economiei și vor integra România în tendința de reorientare a majorității volumelor de pasageri și mărfuri către transportul feroviar, pe motive de sustenabilitate. Adoptarea acestei direcții este necesară, având în vedere intențiile internaționale actuale de diminuare a poluării, acordurile stabilite cu alți parteneri europeni și printre cele mai importante motive, starea accentuata de degradare a infrastructurii, care deja a dus la consecințe negative și a provocat incidente nefericite.
Sursă foto: Shutterstock
