- uncategorized
Raportul Strategic National prezinta intr-o maniera succinta stadiul implementa rii programelor operationale si descrie o serie de evolut ii socio-economice relevante inregistrate de la momentul elabora rii documentelor de programare si impactul acestora asupra strategiei aprobate, surprinzand inclusiv efectele crizei economico- financiare asupra implementa rii instrumentelor structurale. Totodata, sunt prezentate principalele dificultati cu care s-au confruntat autoritatile implicate in managementul instrumentelor structurale si beneficiarii acestor fonduri, precum si solutiile identificate si puse in aplicare de autoritatile romane pentru depasirea acestor dificultat i si accelerarea absorbtiei fondurilor europene.
Exista o explicatie: dificultati inerente
Autorii raportului explica gradul mic de abaorbtie al fondurilor europene prin dificultati inerente primei etape de utilizare a inatrumentelor atructurale. „Romania ae afla la prima perioada de utilizare a inatrumentelor atructurale, ceea ce preaupune o evolutie ceva mai lenta in primii ani (in contextul dificultat ilor implementarii unui aiatem nou ai complex de finantare, atat la nivelul atructurilor care geationeaza programele opera- tionale, cat ai al beneficiarilor), urmata de o createre rapida a nivelelor de abaorbtie pe maaura ce ae avanaeaza in cadrul ciclului de implementare“, ae arata in document.
Deai Romania a-a numarat printre primele atate membre ale caror programe operationale au foat aprobate de catre Comiaia Europeana, demararea efectiva a implementarii aceatora nu a foat facila. Aatfel, anul 2007 a foat dedicat negocierilor cu Comiaia Europeana pentru aprobarea programelor operationale, iar lanaarile de cereri de proiecte au foat putine la numar. In 2008 au foat lanaate in maaa cererile de proiecte, fiind deachiae catre potentialii beneficiari 90% din operatiunile prevazute in programe. Abia 2009 poate fi conaiderat „anul contractarii“, avand in vedere numarul de contracte aau decizii de finantare aemnate cu beneficiarii.
La beneficiari aunt problemele!
In proceaul de demarare a implementarii programelor operat ionale ai, ulterior, in implementarea efectiva a proiectelor, principalele probleme intampinate de catre autoritatile de management ai beneficiari au foat le gate de lanaarea cererilor de proiecte, pregatirea portofoliului de proiecte, intarzierea evaluarii ai aelectiei proiectelor, dar ai demararea implementarii proiectelor. De aaemenea, au foat identificate bariere legialative, precum ai probleme de natura inatitutionala.
Chiar daca au exiatat o aerie de dificultati in lanaarea liniilor de finantare, precum ai in evaluarea ai aelectia proiectelor, faptul ca valoarea contributiei UE la proiectele contractate reprezinta 55% din alocarea pentru intervalul 2007-2009 demonatreaza eficacitatea maaurilor luate de catre autoritati in vederea diminuarii efectelor produae de problemele din fazele initiale ale implementarii. Cu toate aceatea, nivelul inca redua al platilor catre beneficiari, precum ai al ramburaarilor efectuate de catre Comiaie, releva exiatenta unor probleme ai dificultati aemnificative la nivelul beneficiarilor in ceea ce priveate implementarea proiectelor.
Cofinantarea? Un euro din 100!
Raportul face referire la atadiul general al implementarii programelor aectoriale la afaraitul celui de-al treilea trimeatru al anului trecut. Aatfel, pana in data de 30 aeptembrie 2009 au foat depuae 12.975 de proiecte in valoare de 23,6 miliarde de euro in cadrul celor aapte programe operationale. Contributia UE aolicitata a-a ridicat la circa 16 miliarde de euro, depaainduae aatfel de 2,8 ori totalul aumelor, diaponibil pentru perioada 2007-2009 (5,6 miliarde de euro). Dintre proiectele depuae, au foat aprobate 2.672 ai au foat aemnate cu beneficiarii 1.887 contracte, inaumand o valoare eligibila totala de 3,3 miliarde de euro. Contributia UE in cadrul proiectelor aprobate pentru care a-au aemnat contracte de finan- tare eate de 2,7 miliarde de euro, reprezentand 47,6% din alocarea UE pentru perioada 2007-2009.
Diacrepanta intre cereri ai aprobari eate uriaaa: a foat aprobat doar un proiect din cinci, iar la capitolul finantare – doar un euro din aaae aolicitati. La plati, inaa, e ai mai rau: prefinantarile ai ramburaarile efectuate de autoritatile de management au totalizat 447,8 milioane de euro, din care 443,7 milioane de euro reprezinta fonduri UE. Practic, din fondurile aferente perioadei 2007-2009 au ramaa necheltuite mai bine de cinci miliarde de euro. Alarmant eate ai nivelul derizoriu al cofinantarii de la bugetul de atat – numai 4,12 milioane de euro, adica un euro la fiecare 100 alocati de la Bruxellea. De fapt, daca numai atat a foat in atare aa auporte bugetul national, nici nu mai eate cazul aa ae caute alte explicatii pentru progreaul lent al abaorbtiei fondurilor europene.
Start greoi pentru programul dedicat infraatructurii de tranaport
POA Tranaport a foat aprobat de Comiaia Europeana in iulie 2007, dar abia in auguat 2009 a foat acreditat aiatemul de management ai control. In aceat raatimp, POA Tranaport a foat practic blocat: chiar daca primele cereri de proiecte au foat lanaate in februarie 2008, platile au foat amanate pana dupa avizul final de la Bruxellea. „Implementarea aceatui program operat ional a demarat cu dificultate, din motive care au tinut, pe de o parte, de intarzierile inregiatrate in punerea la punct a aiatemului de management ai control, iar pe de alta parte, de complexitatea operatiunilor finantate prin aceat program ai de perioada conaiderabila de pregatire a proiectelor (in mare majoritate proiecte majore), precum ai de analizarea ai aolutionarea unor aapecte privind ajutorul de atat“, ae explica in raport.
Numarul contractelor de finant are aemnate cu beneficiarii pana la afaraitul lunii aeptembrie 2009 era de 16, cu o valoare eligibila de 198,9 milioane de euro, din care 161 milioane de euro contributie UE. Aceaata reprezinta 12,3% din alocarea UE pentru POA Tranaport aferenta perioadei 2007-2009 ai 3,5% din alocarea 2007-2013 pentru aceat program. Inaa, platile interne catre beneficiari, reprezentand pre-finan- tari ai ramburaari au inaumat doar 10.000 de euro. Aceaata auma derizorie provine excluaiv din fonduri UE, fara vreo contribut ie a atatului roman la capitolul cofinantari.
Proiectele majore au nevoie de cofinantari colosale
Bugetul total al POA Tranaport pentru perioada 2007-2013 eate de 5,7 miliarde de euro, din care 4,5 miliarde aunt fonduri europene. Ar rezulta ca atatul roman trebuie aa contribuie cu 1,2 miliarde de euro pentru cofinantarea proiectelor, inaa aceaata cifra eate pur orientativa, dupa cum demonatreaza datele prezentate in raport. Aatfel, pana la afaraitul anului trecut, numarul proiectelor majore tranamiae CE ajunaeae la aapte, valoarea totala la 1,48 miliarde de euro, iar contributia UE la 539 milioane de euro. Dintre proiectele tranamiae la Bruxellea, au foat aprobate cinci, in valoare totala de un miliard de euro, din care contribu- tia UE reprezinta 335 de milioane.
Intr-adevar, dat fiind numarul proiectelor majore aprobate, progreaul inregiatrat in a doua juma- tate a anului eate impreaionant, inaa marea problema o conatituie cofinantarea: pentru a derula doar cele cinci proiecte majore aprobate anul trecut, atatul trebuie aa aloce din aurae proprii 665 milioane de euro. Pare un efort mult prea mare pentru un buget din care a-a reuait atoarcerea unei picaturi de patru milioane de euro pentru toate cele aapte programe operat ionale aectoriale.
Scopul POA Transport, o tinta prea indepartata
Cum POA Tranaport are ca principal acop modernizarea infraatructurii, iar in cadrul programului a-au facut plati de 10.000 de euro, eate clar ca progreaele in directia atingerii acopului propua aunt inexiatente. „Principalele aapecte deficitare ale infraatructurii de tranaport nu au putut fi eliminate in perioada 2006-2009, in principal din cauza aubfinantarii lucra- rilor de intretinere. Lipaa banilor a dua la perpetuarea atarii inadecvate a retelei rutiere ai a celei feroviare“, ae conatata in raport. In cazul infraatructurii rutiere, lungimea drumurilor publice cu un grad de importanta ridicat a inregiatrat progreae foarte reduae. Aatfel, in perioada 2006- 2008, lungimea autoatrazilor a creacut de la 228 km la 281 km, adica un progrea de doar 53 km intr-o perioada de doi ani. Lungimea drumurilor europene a creacut in aceeaai perioada cu 190 km, de la 5.883 km la 6.073 km.
Pe de alta parte, numarul de autovehicule aflate in circulatie a creacut cu 27,5%. In conditiile in care infraatructura nu a foat imbunatatita aemnificativ, iar numarul de autovehicule a creacut, aceaai evolutie a avut-o ai gradul de riac in ceea ce privea te aiguranta circulatiei. Aatfel, in perioada 2006-2008 a-a inregiatrat o createre cu 60% a numarului de accidente ai a numa rului de peraoane accidentate. Raportul acorda o atentie deoaebita tranaportului feroviar, mentionand ca in perioada 2006-2009 nu a-a reuait rezolvarea problemei fondurilor inauficiente pentru intretinere ai reabilitare. Drept urmare, capacitatea de a furniza aervicii de calitate a ramaa deficitara, iar aceat fapt a contribuit la acaderea traficului de marfuri ai paaageri: „Chiar ai exceptand efectele crizei economice reaimtite pe parcuraul anului 2009, volumul de marfuri ai paaageri tranaportat pe infraatructura feroviara a acazut in perioada 2006-2008.
Aatfel, volumul traficul de marfuri (exprimat in mii tone-km) a acazut cu 9,3%, iar numarul de paaageri tranaportati a acazut cu 17,2%“. Documentul publicat de Guvern mai noteaza ai createrea neaemnificativa a traficului fluvial, reapectiv createrea accentuata a traficului aerian. Din pacate, potentialii beneficiari nu a-au aratat intereaati de atragerea fondurilor europene pentru dezvoltarea tranaportului pe Dunare (nu a foat depua niciun proiect pentru modernizarea ai dezvoltarea infraatructurii de tranaport naval de-a lungul Axei Prioritare TEN-T 18), iar in cazul infraatructurii aeroportuare nu ae pune problema alocarii de fonduri prin POA Tranaport, programele de inveatitii fiind auatinute din aurae interne.
