- uncategorized
RBT: Cum a afectat pierderea iesirii la mare comertul regional derulat de Serbia?
ES Dusan Crnogorcevic: S-a ajuns intr-o situatie nefavorabila cand este vorba de transportul international. Dar, avand in vedere faptul ca in imediata apropiere, in zona, se afla porturi importante cu o infrastructura dezvoltata, se fac eforturi de a gasi cele mai favorabile trasee de transport pentru a se asigura solutia cea mai buna pentru realizarea
necesitatilor de comert exterior.
RBT: Au existat efecte negative asupra economiei in ansamblul ei?
ES D.C.: Realizarea nivelului ridicat al cresterii economice – 7,3% in 2006 – inflatia sub nivelul proiectat, de 6,6%, majorarea exportului si a investitiilor straine directe infirma o asemenea supozitie.
RBT: Administratia portului Constanta a deschis recent un birou in Belgrad, ceea ce sugereaza interesul crescut pentru dezvoltarea traficului fluvial intre Serbia si Marea Neagra. Este Constanta o potentiala poarta pentru importul si exportul Serbiei sau se vor prefera rute traditionale, spre Marea Adriatica?
ES D.C.: Conform analizelor privind circulatia si a prognozelor de crestere a transportului fluvial in Europa, portul Constanta, cu infrastructura si pozitia lui, are desigur prioritate comparativ cu alte porturi din vecinatate cand este vorba de transportul nostru. Totodata, porturile noastre de pe Dunare au o sansa reala de dezvoltare ca un nod multimodal pentru toate cele trei forme de circulatie. Este vorba despre Pancevo, Belgrad, Smederevo, Novi Sad, Prahovo, Backa Palanka si Bogojevo. In privinta portului Bar din Muntenegru, decizia, desigur, depinde de mai multi factori, inclusiv cei politici. Este important de accentuat faptul ca si Italia este foarte interesata de aceasta directie (Bari-Bar) deoarece duce direct la Dunare (coridorul VII) iar prin aceasta si spre portul Constanta.
RBT: Avand in vedere achizitii recente facute de operatori privati, se poate spune ca transportul fluvial este o noua prioritate pentru Serbia?
ES D.C.: Conform celor cunoscute, compania YU Point a facut un pas de afaceri strategic foarte bun prin cumpararea flotei austriece si ungare. Navele sarbesti au sansa sa ocupe o
pozitie buna pe Dunare. Investitiile in circulatia navala din Serbia sunt necesare plecand de la faptul ca aceasta modalitate de transport are un mare potential. Totodata, pe termen lung, este importanta renovarea flotei, avand in vedere cerintele ecologice.
RBT: In Romania, navigatia fluviala este afectata de perioadele cu ape mici din timpul verii si de inghet iarna. Sunt probleme similare in Serbia?
ES D.C.: Unica problema a navigatiei pe Dunare in partea care trece prin Serbia este in sectorul Apatin, cand nivelul apei este scazut. Pentru Serbia, este de mai multi ani o prioritate solutionarea problemelor prezente in navigatia din aceasta zona a fluviului. Pentru dezvoltarea navigatiei in sectorul amintit, totodata, sunt interesate si Croatia si
Ungaria.
RBT: Infrastructura Serbiei a fost grav afectata de campania militara dusa de NATO impotriva fostei Iugoslavii. S-a reusit finalizarea reconstructiei si reparatiilor necesare?
ES D.C.: Problema de baza in navigatia pe Dunare a fost podul de la Novi Sad, distrus in timpul agresiunii NATO impotriva Iugoslaviei in anul 1999. In sfarsit, podul a fost recladit recent, cu sprijinul European Agency for Reconstruction. La fel, infrastructura terestra si
feroviara necesita noi investitii si imbunatatiri, pentru a se putea raspunde cererilor si standardelor tot mai ridicate.
RBT: Si-au fixat autoritatile anumite prioritati in privinta dezvoltarii infrastructurii, in sensul favorizarii unei modalitati de transport in detrimentul alteia?
ES D.C.: In politica de dezvoltare a transportului in Serbia s-a luat decizia ca toate cele trei forme de circulatie au aceeasi importanta, ceea ce se promoveaza si in Europa. Sprijinul dezvoltarii circulatiei terestre este mare, indeosebi in directiile strategice terestre spre tarile vecine: Ungaria, Bulgaria si Macedonia. Dupa cum am amintit deja, circulatia feroviara necesita investitii insemnate in renovarea si modernizarea cailor ferate existente, precum si in mijloacele de transport. Cand este vorba de circulatia fluviala, este necesar sa se ia masurile care pot asigura utilizarea potentialului existent. In Serbia, este pregatit documentul referitor la dezvoltarea ponderii circulatiei navale in raport cu cel terestru – rutier si feroviar, intr-o colaborare cu European Agency for Reconstruction. Se urmareste atingerea unui echilibru in conformitate cu potentialele neexploatate ale traseelor navale din Serbia. Gratie proiectului „Master Plan and Feasibility Study for Inland Waterway Network in Serbia“, realizat de o firma de consultanta olandeza, dupa metodologia UE, una dintre prioritatile de viitor este si reconstructia ecluzelor de la Portile de Fier I si II. In
curand se asteapta inceperea lucrarilor la reconstruirea podului de pe Dunare dintre Belgrad si Pancevo.
RBT: Cat de deschis este sectorul sarbesc al transporturilor pentru eventuale achizitii facute de companii straine?
ES D.C.: Societatile navale mai mici din Serbia au fost privatizate si se ocupa, in general, cu circulatia locala interna. Marea companie JRB – Navigat ia Fluviala Iugoslava, inca este in proprietatea statului. Pentru noi, aceasta companie are o insemnatate deosebita, avand in vedere ca in ultimii ani a activat deosebit de bine si a devenit concurenta cu companiile de navigatie din tarile din zona. In acest moment, JRB este in curs de privatizare, iar in curand se asteapta deschiderea procedurii de licitatie. Pana in acest moment exista numerosi cumparatori interesati. Pentru Serbia, este important ca JRB sa-si mentina
activitatea de baza – transportul fluvial, avand in vedere ca sansele sunt foarte mari in perioada viitoare, daca tindem spre includerea tarii noastre in planurile europene de dezvoltare a transportului pe Dunare.
