- uncategorized
La inceput de mandat, ministrul Ludovic Orban nu s-a aratat a fi un sustinator al taxei de autostrada, explicand ca introducerea unei plati de acest gen ar atrage necesitatea renuntarii la rovinieta, pentru a repecta regulile europene care interzic dubla taxare. Apoi, la sfarsitul primei decade a lunii mai, ministerul a anuntat prin vocea secretarului de stat Septimiu Buzasu, sustinut imdeiat de Orban, ca va solicita Guvernului o decizie politica privind modul de finantare a constructiei si intretinerii autostrazilor. „Vom propune doua solutii: introducerea taxei de autostrada sau aplicarea sistemului shadow-toll. Acesta din urma presupune ca finantarea lucrarilor se face de catre constructor, care apoi isi recupereaza banii in 15-20 de ani, din plati de la buget si sume provenite din concesionarea spatiilor de servicii ale autostrazii“, a declarat ministrul.
Daca intr-o prima faza reprezentantii MT s-au ferit sa specifice valoarea estimativa a taxei, Buzasu a avansat in scurt timp cifre, explicand ca accesul pe autostrazi ar putea costa doar un Euro la suta de kilometri, urmand sa creasca in cativa ani la un nivel de 3 Euro/100 km. Acest tarif „de promotie“ (previziunile fostului ministru se invarteau in jurul valorii de 5 Euro/100 km) nu prea justifica scopul declarat al birului, acela de a aduna sumele necesare pentru a construi autostrazile aflate in stadiul de proiect, dar lipsite de surse de finantare. Potrivit programului de constructie a autostrazilor prezentat de Radu Berceanu in februarie, statul ar trebui sa aloce 10,7 miliarde de Euro pentru a construi 1.798 km de artere de mare viteza pana in 2013. Pentru a colecta aceasta suma din taxe de 1 Euro/100 km, cele 4,4 milioane de autovehicule din Romania ar trebui sa parcurga, fiecare, cate 243.181 km in urmatorii 6 ani, exclusiv pe autostrazi. Adica un parcurs de vreo 40.000 km anual pentru fiecare autoturism, camion sau microbuz. Mai mult de 100 km/zi pentru fiecare autovehicul din Romania… Barem imposibil de atins, nu atat din cauza lipsei fizice a autostrazilor, ci pentru ca multe dintre masinile personale nici nu se apropie de acest kilometraj anual. Ca sa nu mai punem la socoteala ca mare parte din parcurs este in interiorul localitatilor, unde nu pot exista autostrazi si deci nici taxe. Prin urmare, fie cuantumul taxei nu are vreo legatura cu realitatea, fie specialistii din Guvern au avut in vedere alt scop.
In a doua jumatate a lunii, lucrurile s-au mai clarificat, pentru ca primul-ministru a mentionat o noua motivatie pentru introducerea taxei de autostrada, alta decat finantarea lucrarilor viitoare si intretinerii curente: „E bine sa punem taxa, ca sa nu ne trezim cu carute pe autostrada. Aceasta este pentru traficul rapid, de marfa si pasageri. si cred ca taxa ar fi un bun element care sa-i responsabilizeze pe cei care folosesc autostrada“. Primul-ministru a oferit astfel cu o explicatie rezonabila pentru nivelul extrem de scazut al taxei.
Insa, cand s-ar fi putut spune ca intentiile guvernantilor sunt cat de cat lamurite, a venit randul lui Nicolae Vacaroiu sa readuca problema taxei la stadiul de nebuloasa. Aflat intr-o vizita la Pitesti in dubla calitate – de presedinte interimar si senator de Arges – s-a pronuntat impotriva taxei. „Autostrada Bucuresti-Pitesti trebuie refacuta complet si nu se poate pune taxa pe acest tronson, deoarece are multe deficiente. S-au facut multe carpeli, fundatia nu rezista, parapetii laterali si cei din mijloc nu imi plac deloc…“, a spus presedintele interimar.
Cu asemenea rasturnari de situatie, taxa de autostrada are toate sansele sa ramana un subiect aprig discutat si in lunile viitoare. Finalul este, inca, in aer.
