- uncategorized
Pentru subventionarea salariilor noilor angajati, precum si a cursurilor de formare profesionala si investitiile in imbunatatirea conditiilor de munca, vor fi alocate 133 milioane de euro, din care cea mai mare parte, adica 85% sunt de la Uniunea Europeana, prin Fondul Social European, restul de 15% fiind acoperiti de bugetul statului. Banii vor fi acordati intreprinderilor cu capital privat sau de stat, in urmatorii doi ani, pe baza unor cereri adresate Autoritatii de Management a Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU).
Desi premierul Emil Boc a anuntat ca programul va permite ca pana la sfarsitul lunii octombrie sa fie create 15.000 de noi locuri de munca, reprezentantii Autoritatii de Management pentru POS DRU apreciaza ca nu se poate inca estima o cifra exacta, intrucat suma alocata drept sprijin pentru angajare difera de la caz la caz, in functie de specializarea lucratorului pentru care firma care depune cerere de finantare. Evident, cum salariul unui inginer nou angajat va fi diferit de cel al unui muncitor necalificat, nu se poate imparti bugetul subventiilor la o leafa standard pentru a determina numarul noilor locuri de munca.
Distributia fondurilor
Firmele pot obtine finantare in urma depunerii cererilor in concordanta cu regulamentele europene, potrivit principiului „primul venit, primul servit“. Subventiile vor fi acordate in functie de destinatie: pentru angajarea de personal pot fi alocate 56 de milioane de euro (din care 29 de milioane pentru angajarea persoanelor din mediul rural), pentru formarea profesionala a angajatilor vor fi acordate 52 de milioane, iar pentru imbunatatirea conditiilor de sanatate si securitate a locurilor de munca vor fi alocate numai 25 de milioane.
Suma maxima pe care o poate obtine o companie daca acceseaza toate cele trei linii de finantare (subventionarea salariilor noilor angajati, formarea profesionala a salariatilor si imbunatatirea conditiilor de munca) ajunge la 4,2 milioane de euro. Strict pentru subventionarea salariilor noilor angajati vor putea fi atrase subventii de cel mult doua milioane de euro. Potrivit declaratiei ministrului Muncii, Marian Sarbu, se vor subventiona timp de 12 luni, in proportie de 50%, salariile noilor angajati, daca acestia provin din randul somerilor ce nu si-au gasit un loc de munca in ultimele sase luni, fie sunt unici intretinatori de familie, fie au depasit varsta de 50 de ani, fie provin din comunitati rrome sau nu au studii medii si calificari. Suplimentar fata de subventionarea a 50% din salariile noilor angajati din categoriile amintite, companiile au posibilitatea sa acopere din fondurile programului chiar 75% din salarii, timp de doi ani, insa doar daca angajeaza persoane care sunt somere de mai mult de 24 de luni sau persoane cu handicap.
Pentru formarea angajatilor, intreprinderile mici si mijlocii vor putea acoperi prin granturi obtinute in cadrul programului 80% din cheltuielile de calificare. Limita este mai mica – numai 45%, in cazul subventionarii costurilor pentru specializarea angajatilor. Pentru companiile mari, subventia maxima va fi de 60% in cazul calificarii, respectiv numai 25% in cazul unor cursuri de specializare.
In cadrul componentei privind imbunatatirea conditiilor de sanatate si securitate a locurilor de munca, programul va finanta investitiile realizate cu scopul adaptarii spatiilor de lucru la nevoile speciale ale angajatilor.
Interes scazut, din cauza conditiilor restrictive
Desi la prima vedere noul program pare atragator, cel putin in domeniul transporturilor sunt destui angajatori care nu vad aceste subventii ca un sprijin pentru depasirea crizei. Astfel, in timp ce Comisia Europeana propune proiecte de finantare pentru sectorul resurselor umane, multe companii din domeniul transporturilor incearca sa supravietuiasca actualei crize prin recurgerea la disponibilizari, cresterea numarului de salariati fiind exclusa.
Ce-i drept, masura reducerii personalului este luata in ultima instanta, fiind uneori o consecinta a deciziei angajatilor insisi. Astfel, din cauza micsorarii salariilor, ca urmare a lipsei contractelor, angajatii prefera fie sa beneficieze de ajutorul de somaj, fie sa-si caute alt loc de munca, chiar de profil diferit, impacandu-se cu gandul ca macar au de lucru.
Alte companii, mai optimiste de altfel, s-au gandit ca nu are rost sa-si disponibilizeze angajatii, plecand de la ideea ca oricat de severa ar fi criza, nu poate dura la nesfarsit sau cel putin nu poate avea efecte grave pe termen lung. „Personalul actual este important, mai ales ca o calificare in expeditiile de marfuri, de exemplu, ar fi mai dificil de gasit pe piata romaneasca in momentul in care situatia la nivel global si national isi va reveni“, sustine Adrian Radulescu, General Manager al casei de expeditii ADD Cargo.
Conditia angajarii persoanelor care nu detin o calificare profesionala este motivul pentru care unele companii nu vor apela la aceasta subventie. „In domeniul in care activam, este foarte importanta pregatirea profesionala, fapt ce iti poate conferi si rapiditatea in a te acomoda la fluctuatiile pietei, fluctuatii foarte mari si pe perioade relativ scurte“, explica General Managerul ADD Cargo.
Avantajul economiilor la capitolul cheltuielilor cu forta de munca este astfel diminuat de conditionarea angajarii unor anumite categorii de personal. „As putea apela la asa ceva numai in cazul in care activitatea si-ar relua cursul normal, cu scopul de a mai recupera cel putin o parte din pierderile actuale. Deoarece costurile salariale nu reprezinta un procent major in totalul cheltuielilor unei societati, sunt de parere ca programul este mai degraba un mod de a ne determina sa nu mai disponibilizam personal, fapt care mareste cheltuielile statului cu somajul si, automat, micsoreaza veniturile la buget prin neplata de catre societati a impozitelor aferente salariilor si, implicit, a impozitelor pe profit platite de catre societati“, afirma Cristina Ceocea, administrator Athos Transport.
Birocratia sperie potentialii beneficiari
Pe de alta parte, subventiile pentru formarea profesionala a angajatilor sunt considerate salutare. „Chiar daca ar fi suportate costurile de companie, cheltuielile vor fi recuperate prin performantele ulterioare ale angajatului“, declara Cristina Ceocea, de la Athos Transport.
Totusi, birocratia exagerata este considerata o piedica serioasa in calea obtinerii subventiilor pentru crearea de noi locuri de munca. Potrivit informatiilor furnizate la lansarea programului de subventionare, cererea de finantare va putea fi depusa in format electronic, dar anumite documente trebuie sa fie transmise prin posta. Evaluarea cererilor ar urma sa dureze cel mult 30 de zile, dupa care raspunsul va fi transmis solicitantului in format electronic. „Procesul de solicitare a unei astfel de subventii poate sa fie unul anevoios, sa presupuna punerea la punct a unui dosar consistent si asteptarea deciziei unei comisii de evaluare. Prin dezvoltarea angajatului din punct de vedere profesional, inteleg cresterea performantelor sale profesionale in beneficiul personal si, in acelasi timp, al companiei. Iar tocmai acest aspect primeste cel mai mic punctaj din partea comisiei de evaluare. Astfel, prefer sa imbunatatesc performantele angajatilor prin cursuri de formare profesionala din fonduri proprii, fara a apela la vreo subventie“, detaliaza Adrian Radulescu.
