- uncategorized
Ca elev al liceului militar a fost exmatriculat in anul III pe motiv ca ar fi bolnav psihic. Adevarata cauza o reprezenta fuga din tara, in perioada comunista, a unei rude. Alte „preocupari” de atunci erau hipnotizarea colegilor (ii facea sa viseze ce vroiau si sa creada ca s-a intamplat aievea) si sariturile de la etajul II din caminul fetelor. A urmat apoi Facultatea de Constructii Aerospatiale. Iar ca student, a construit un deltaplan si o parasuta din fas. A si zburat cu inventiile sale.
Proiectul de debut – o racheta
Eduard Popa nu-si aminteste de unde a inceput pasiunea sa fata de avioane. Crede totusi ca primul cuvant a fost avion si nu mama. Cu siguranta si mama a avut o „vina”, pentru ca atunci cand il hranea misca lingurita in aer spunand ca e un avion care trebuie sa aterizeze, iar pista era de fapt gura lui. „La 7 ani am proiectat in bucatarie o racheta. Era evoluata: am vrut sa o fac in trei trepte si am pus un surplus de explozibil pentru a avea putere mai mare. Am gresit, mi-a explodat in mana si m-am ars tot. Mama cand m-a vazut a lesinat, iar vecinii au iesit toti din bloc crezand ca a explodat o butelie”, isi aminteste amuzat Eduard Popa.
Apoi, tot ce a facut a avut legatura cu zborul. Toate masinutele si celelalte jucarii erau dotate cu parasute facute din batiste. La gradinita, facea avioane din plastilina. Iar de la 10 ani a inceput sa monteze machete din plastic si poliester. A umplut o camera intreaga, dar din pacate toate creatiile i-au fost distruse la un cutremur. „Mi-amintesc ca tata radea de mine ca fac avioane, dar nu stiu legile fizicii. Si ca sa-i demonstrez ca stiu m-am apucat temeinic sa invat”, povesteste actualul consilier ministerial.
A urmat Liceul Militar de Aviatie, stagiul militar la o unitate de aviatie din Sibiu, facultatea de profil si in final, 7 ani de lucru la IAR, unde a invatat cu adevarat meseria de inginer constructor. Bineinteles, in toti acesti ani n-au lipsit aventurile. A zburat in timpul facultatii cu parapante facute din sfoara si fas, cu deltaplane expirate si nu de putine ori si-a fracturat oasele.
Primul avion, primul premiu
A inceput sa proiecteze avioane in timp ce lucra la IAR: „Prin 1999 a venit cineva din Ploiesti care dorea un avion. I s-a parut cam scump ce putea sa-i faca fabrica si a aflat de la muncitori de mine. A venit sa vorbim si mi-a aratat o schita.
I-am rupt-o in bucati si i-am spus ca daca vrea un avion i-l fac cap coada. Intr-o saptamana am primit banii pentru materiale. Pe atunci eram in somaj tehnic, am mai luat doi ingineri si am plecat la Ploiesti sa facem avionul. In 2000 a iesit la zbor si a primit premiul pentru cea mai buna constructie aeronautica romaneasca. Premiu oferit de presa. Ulterior, proprietarul se lauda ca el l-a facut, dar asta e”, isi aminteste cu nostalgie Eduard Popa.
Desi a fost o realizare neobisnuita, primul avion nu i-a adus lui Eduard Popa nici vreun contract spectaculos, nici foarte multi bani. Era tot somer, dar cu multe idei. Un coleg i-a pus pe un site din Canada cateva dintre aceste idei si un american l-a cautat. Pilotul roman a primit de la omul de afaceri american o fabrica, pe care urma sa o plateasca in… avioane.
Aparate de zbor pentru Alaska
Utilajele din America au ajuns in Romania cu vaporul si au fost instalate intr-o hala veche din cartierul brasovean Bartolomeu. Acolo urmau sa fie construite 25 de avioane pe an. Se numeau Alaska Bushmaster si erau proiectate pentru a fi folosite la transportul vanatului. „In Alaska, oamenii nu au masini, in schimb au cate 2-3 aparate de zbor. Am realizat 3 kituri de avioane, dar cand sa le livram, americanul s-a imbolnavit si nu a mai avut cine sa le cumpere. N-am disperat, avem deja in minte un alt avion Luxor, inspirat din filmul Aliens. Avionul are doua elici, pentru a putea decola si ateriza din scurt. L-am dat in lucru, au venit clienti, dar n-au platit avansurile. Apoi a venit o firma din Brasov care a cumparat tot – si linia de productie si contractele deja incheiate – dar nu si-a onorat platile. Ca sa pot mentine productia, am proiectat un hidroavion, insa am epuizat toate resursele. Am vrut sa emigrez”, ne-a spus Eduard Popa. Cuprins de deznadejde, si-a amintit ce i-a spus mama odata: „Tu ai facut mereu ce ai vrut fara bani”. La acel moment, a venit oferta din partea Ministerului Transporturilor de a deveni consilier pe probleme de aviatie.
Luxor – avionul din filmele SF
Luxor este un avion de agrement cu doua locuri, singurul fabricat integral din fibra de sticla. Se ridica la o altitudine de 3.000 de metri, poate atinge 220 km/h si are un consum de 11 litri/ora. Ideile deosebite pe care le are inginerul Eduard Popa ii vin si din pasiunea sa pentru filme SF. Avionul Luxor a fost proiectat in intregime pe calculator, pe baza unor studii de fezabilitate ce au cuprins interviuri cu peste 120 de piloti si 60 de intreprinzatori particulari in domeniul aviatiei din intreaga Europa. Avionul cantareste doar 450 de kilograme si are nevoie de doar 120 de metri de pista pentru a ateriza. Este evaluat la 70.000 de Euro.
Hidroavionul conceput este si acum in lucru. Creatorul sau considera ca in zonele turistice din Romania un astfel de aparat de zbor ar fi foarte util, iar pentru el ca inginer ar fi o provocare sa-l vada finalizat.
Tragand linia si numarand, inginerul Eduard Popa a proiectat 6 avioane: Eduard 1A, 2A, 3A, 4A, Alaska Bushmaster, Eduard 1 H si a construit alte 5 prototipuri de avion si un elicopter.
Un proiect pe luna
Realizarea unui proiect complet de avion ii ia inginerului Popa cam o luna de zile. „De obicei, incep sa proiectez in joaca. Imi spun ia sa vad ce iese. Apoi joaca devine serioasa, fac analize, simulari pe computer, fac desenul de executie si il dau in productie. Apoi, realizarea unui prototip dureaza cam un an, insa depinde foarte mult de bani”, ne-a precizat Eduard Popa.
In prezent, inginerul constructor si-a vandut fabrica si intentioneaza ca atunci cand va mai dori sa construiasca avioane sa cumpere manopera. O alta idee extrem de tentanta este sa realizeze o noua fabrica de avioane, la Ploiesti, pentru un om de afaceri care i-a solicitat acest lucru.
In privinta activitatii din minister, actualul consilier isi doreste sa porneasca un mecanism de dezvoltare a aviatiei generale si sa plece apoi linistit sa-si realizeze elicopterul mult visat, Gerula. Ar fi o noua premiera pentru constructia aeronautica din Romania.
Ruxandra, urmatorul pilot al familiei
Chiar daca poate proiecta avioane scumpe si practic nu are concurenta pe piata romaneasca, inginerul brasovean este mereu in faliment. E drept ca Eduard Popa nu a avut niciodata planuri financiare marete. Nu si-a dorit nici vile, nici masini, ci doar sa poata lenevi intr-un fotoliu si sa vada cum se joaca in jurul lui copiii, in timp de sotia croseteaza. Copiii, Alexandrut (8 ani) si Ruxandra (2 ani), se joaca de zor. Sotia insa, nu croseteaza. E mai pragmatica, munceste, si uneori ii sustine financiar ideile. Si ea este tot inginer constructor de avioane si lucra in cercetare cand s-au cunoscut pe holurile IAR.
Fireste, si-a pus mari sperante in baiat ca-i va calca pe urme: „Prima data am zburat cu el cand avea 4 ani, cu un avion al unui francez pe care il reparasem. A fost ceea ce se numeste un zbor test. Acum incerc la fiecare sfarsit de saptamana sa-l zbor. Numai ca el e prea pamantean. Ii plac mai mult robotii si masinile”. Ruxandra insa plimba toata ziua prin casa avioanele pe care le gaseste. „Eu o tin ca in hamul de la parasuta si zbor prin toata casa cu ea. Ii place foarte tare. Si am vazut ca e chiar pasionata. Scoate aripile avioanelor, le pune la loc, e foarte indemanateca”. Se pare ca urmatorul pilot al familiei si poate chiar inginer constructor va fi Ruxandra.
