- uncategorized
Prof. Radu Pencea
PIB-ul per capita in Romania este foarte scazut comparativ cu tarile dezvoltate, ceea ce inseamna ca este o tara cu un nivel de trai scazut, care nu a valorificat resursele naturale si umane. Insa, cu ajutorul investitiilor antreprenorilor romani si a investitiilor straine directe se poate recupera relativ rapid ramanerea in urma celorlalte state dezvoltate din UE.
Legaturi necesare cu Europa si Portul Constanta
Daca in strategia de dezvoltare pe urmatorii sapte ani vom stabili corect prioritatile de finantare si stimulare a investitiilor, Romania poate atinge un ritm de dezvoltare chiar de 4-5%.
Pentru aceasta, atat la nivel central, cat si local, trebuie sa se acorde prioritate investitiilor in infrastructura, care fac legatura mai rapida cu Europa si Portul Constanta. Aceste investitii in infrastructura nu trebuie sa tina cont de interesele locale, ci sa stimuleze exporturile catre statele comunitare. Fara legatura directa si rapida pe cale rutiera si feroviara cu Germania, Austria, Italia, Franta, locul nostru in exportul auto va fi ocupat de alti competitori, iar fara export industria auto din Romania se va reduce considerabil, iar motorul cresterii prin export se va gripa.
Daca dorim ca ramura agricola sa devina un motor de dezvoltare a economiei romanesti trebuie sa stimulam industria alimentara, prin reducerea impozitarii profitului fata de nivelul general pe tara, prin acordarea unor credite stimulative pentru industria alimentara si de logistica.
Totodata, trebuie stimulati muncitorii romani care lucreaza in strainatate si cei care termina scoala la sate, prin credite, pentru a dezvolta apicultura si zootehnia.
De asemenea, trebuie stimulata industria turismului din mediul rural. Odata cu cresterea suprafetelor agricole detinute de marii antreprenori, agricultura se va moderniza, iar populatia rurala va ramane fara ocupatie. De aceea, trebuie stimulata prin credite preferentiale si reduceri de impozite, pentru ca oamenii din mediul rural sa devina atat proprietari si, in acelasi timp, lucratori in domeniul turismului rural.
Participare mai activa la targurile de turism
Se vorbeste si se scrie atat de mult despre turism, atat la nivel central si local, de parca Romania ar fi o tara turistica de prim rang, care ar contribui substantial la cresterea PIB din prestatii turistice realizate atat pentru cetateni romani, cat si pentru straini. Daca serviciile pentru turistii romani parca s-au inviorat, cele pentru straini raman o doleanta, ceea ce face ca balanta comerciala externa a turismului sa fie deficitara. In plus, numarul cetatenilor romani care-si petrec concediul in strainatate creste permanent.
Consider ca ar trebui ca, pe viitor, Camerele de Comert Judetene si administratia locala sa sprijine modernizarea bazei turistice, sa participe mai activ la targurile turistice din zonele apropiate de Romania (Germania, Cehia, Slovacia, Ungaria, Tarile Nordice, Polonia, Ucraina, Moldova, Rusia, dar si Benelux). Consider ca este necesar ca Ministerul Turismului sa aiba reprezentante cel putin in Germania, Austria, Ungaria si Polonia.
In plus, fondurile bugetare alocate administratiilor locale trebuie sa fie directionate cu prioritate catre drumuri care leaga aeroporturile cu statiunile balneoclimaterice, fara a uita localitatile rurale cu pietele de la orase si construirea de centre logistice printr-o stimulare efectiva.
In opinia mea, competitia intre organele locale la nivel judetean cat si la nivel de localitate nu trebuie sa se bazeze numai pe cresterea fondurilor de la bugetul de stat sau cele europene, ci mai ales pe folosirea cu prioritate in domenii care aduc venituri in plus atat la nivel local, dar si la nivel central. Ar fi bine ca administratia locala sa fixeze salariile in functie de cresterea veniturilor din masuri luate la nivel local. Sa amanam cheltuirea de fonduri pentru stadioane, parcuri sau construirea de scoli noi fara copii. Personal am vazut scoli noi care nu functioneaza pentru ca sunt greu de intretinut, fara sa aiba elevi.
Prea multi functionari!
Drumurile catre aeroporturi si catre orase, alaturi de spitale, trebuie sa constituie principala preocupare a administratiilor locale. Odinioara, intr-o comuna de circa 5.000 de locuitori existau cel mult sapte functionari publici (primarul, pretorul care era si secretar, perceptorul care incasa foncierea, un agent sanitar, un agent veterinar). In acest numar nu socotesc invatatorii din doua scoli, doi popi, doi dacali din doua biserici. Mai exista un jandarm, care era ajutat la nevoie de cativa tineri pentru mentinerea ordinii. Jandarmul si un gardian public ajutau ca in comuna cetatenii sa mentina curatenia pe ulita, in fata curtii sau a locului detinut in proprietate. Modernizarea societatii a impus cresterea numarului functionarilor publici prea mult. De aceea, am subliniat necesitatea cheltuirii fondurilor de care dispun autoritatile locale cu chibzuinta si pe prioritati.
Piata romaneasca, merele din America de Sud!
Din lipsa drumurilor de conectare cu pietele din orase nu sufera numai veniturile cetatenilor comunei respective, ci si statul. De ce? Pentru ca devin mai competitive marfurile din import si astfel o tara agricola (sector in care lucreaza circa 36% din populatia ocupata din Romania) devine importatoare (deci importam mai multe produse alimentare decat exportam). Sunt pe piata romaneasca struguri, salata, mere, varza si alte produse (nu vorbesc de fructe exotice) aduse din Orientul Indepartat sau din America de Sud!
