• uncategorized

Pe plan local, desi responsabilitat ile legate de Dunare sunt impartite intre numeroase institutii, problema majora a asigurarii conditiilor de navigatie revine Administratiei Fluviale a Dunarii de Jos (AFDJ), iar proiectele acestei companii din subordinea Ministerului Transporturilor sunt cruciale pentru valorificarea potentialului dunarean. Anul acesta, sunt sanse ca unele dintre aceste proiecte sa fie incepute gratie finantarii prin Programul Operational Sectorial Transport (POS-T).

Una dintre principalele responsabilitati ale AFDJ este asigurarea dragajelor pe Dunarea fluviala, intre km 175 si km 1.075, activitatea fiind concentrata in special in cateva puncte critice si fiind executata in prezent de catre companii specializate, in baza unor contracte de lucrari adjudecate in urma unor proceduri de achizitii publice. „Pentru mentinerea adancimilor senalului navigabil, bugetul de stat este grevat de cheltuieli destul de mari cu lucrari de dragaj si lucrari topohidrografice. Avem in vedere accesarea de fonduri pentru doua drage fluviale, in asa fel incat sa efectuam aceste lucrari in regie proprie. Este clar ca daca nu vom mai lucra cu terti vom avea economii in bugetul companiei“, a anuntat Ionel Malenda.

In ceea ce priveste semnalizarea pe Dunare, pentru a fi din ce in ce mai eficienta si pentru ca bratele secundare sa ajunga la standardele europene privind baza materiala din teren si asigurarea balizajului imediat dupa efectuarea masuratorilor aferente, AFDJ si-a propus sa creeze noi puncte de lucru in localitatile situate de-a lungul Dunarii si a bratelor secundare. Pentru asigurarea semnalizarii costiere si plutitoare, AFDJ are in dotare cinci nave specializate, dintre care una opereaza exclusiv in bara Sulina. „In aprilie 2008 am receptionat trei nave pentru masuratori topohidrografice printr-un proiect european ce au adus echipamente moderne de masurare, pozitionare prin satelit, achizitie si procesare de date“, explica directorul general AFDJ.

Printre obiectivele specifice ale POS-T 2007-2013 se afla si promovarea transportului naval, deoarece este cel mai putin poluant si cel mai economic. In cadrul acestei strategii se are in vedere modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport naval de-a lungul Dunarii, desemnata axa prioritara 18 TEN-T si, totodata, cordiorul VII paneuropean. Administratia Fluviala a Dunarii de Jos este beneficiarul final al proiectelor. Despre datele privitoare la proiect, directorul general al AFDJ a precizat ca „perioada de executie a lucrarilor cuprinse in etapa intai este de 36 de luni de la data adjudecarii contractului. Dupa finalizarea proiectelor topohidrografice de imbunatat ire a conditiilor de navigatie, conducatorii de convoaie fluviale nu vor mai fi obligati, in perioada cand cotele Dunarii sunt scazute, sa foloseasca rute ocolitoare pentru bratele Bala si Borcea“.

Un alt proiect mentionat de Malenda este cel privind asistent a tehnica pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul romano-bulgar al Dunarii, care face parte dintr-un proiect global pentru navigatia pe Dunare, destinat imbunatat irii coridorului VII paneuropean. Acest sector este cuprins intre km 863 si km 375 si pune probleme continuitatii navigatiei in perioadele in care debitele de apa scad considerabil. Se estimeaza ca, in luna mai 2009, proiectul sa fie incheiat, iar pe baza asistentei tehnice sa se proiecteze si contracteze lucrari de imbunatatire a conditiilor de navigatie.

Un alt proiect important vizeaza lucrari de aparari de maluri pe bratul Sulina, cofinantat de BEI, AFDJ si Guvern. Utilizarea bratului Sulina pentru accesul navelor maritime necesita in continuare imbunatatirea conditiilor de navigatie prin realizarea de lucrari pentru refacerea, protectia si consolidarea malurilor. Fiind principala poarta de acces din Dunare in Marea Neagra, cu o adancime de 7,3 m si o lungime de 63 de km, bratul Sulina este tranzitat anual de 1.800 de nave. Insa, in lipsa unor investitii consistente, traficul fluviomaritim a scazut semnificativ, potrivit lui Ionel Malenda, varful din 2006 nefiind egalat in ultimii doi ani. „Scopul proiectului este de a scapa de procesul accelerat de eroziune masiva a malurilor, cu consecinte majore asupra albiei, senalului navigabil si sigurant ei navigatiei. Prin lucrarile preconizate se va asigura si protejarea localitatilor de pa maluri impotriva inundatiilor“, a punctat directorul general al AFDJ.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *