- uncategorized
In cadrul conferintei Bridging the Logistics Corridor Constanta-Rotterdam, organizata la bordul navei de desant Johan de Witt, vorbitorii olandezi au transmis in mod repetat ideea disponibilitatii pentru cooperare in vederea dezvoltarii serviciilor logistice din Romania, in timp ce autoritatile romane si-au expus planurile si au solicitat sprijin politic pentru valorificarea Dunarii.
Presedintele Traian Basescu a deschis lucrarile conferintei cu un mesaj surprinzator de tehnic pentru un politician, dar normal pentru un specialist in transporturi, axat pe solicitarea de sprijin politic din partea Olandei. „Daca privim la Rin si la Dunare, constatam uriase discrepante in modul cum cele doua mari fluvii sunt valorificate. Daca pe Rin, care are un sector navigabil de circa 700 km, anual se transporta peste 350 de milioane de tone de marfuri, pe Dunare, care are un sector navigabil de 2.200 km, se transporta 60-70 de milioane de tone de marfuri. Este indiscutabil o subvalorificare a potentialului de transport al Dunarii, din diverse motive. Ce avem de facut pentru ca acest coridor de transport sa fie eficient utilizat? In primul rand trebuie sa ne hotaram sa unificam regulile de navigatie, pentru ca acum avem o comisie a Dunarii si o comisie a Rinului, fiecare cu propriile reguli. O decizie politica de unificare a celor doua regulamente de navigatie este esentiala si este cheia problemei. Cu certitudine, acest lucru sta in mana politicienilor si nu este la indemana tehnicienilor. Unindu-ne eforturile – Olanda, Romania, dar si alte state riverane Dunarii si Rinului – va trebui sa ajungem la concluzia initierii acestei unificari. O astfel de opera politica ar crea conditii pentru ca porturile Rotterdam si Constanta sa fie in mod practic legate si sa asigure preluarea din bazinele hidrografice pe care cele doua mari fluvii le traverseaza si a altor volume de marfuri la transport. Sigur, nu este usor acest lucru si stiu ca, pana acum, in tentativele de a deschide o astfel de discutie politica la nivelul UE, a existat destula retinere in abordarea pe fond a acestei probleme. Cu certitudine insa, aceasta este perspectiva fezabila, daca vrem sa fim in totalitate onesti atunci cand vorbim de reducerea nivelului de poluare generat de mijloacele de transport si in mod deosebit a transportului rutier. Avand in vedere nivelul scazut de utilizare a capacitatii de preluare a volumelor de transport, Dunarea este o resursa uriasa pentru diminuarea traficului rutier si nu cred ca exista solutie mai buna din punct de vedere al diminuarii nivelului de poluare generat de transportul rutier decat trecerea catre transportul pe ape interioare, sigur dincolo de evolutia tehnologica a motoarelor si reducerea nivelului de emisii“, a spus seful statului.
Presedintele a prezentat ca atuuri numarul foarte mare de porturi ale Romaniei, dar a admis lipsurile si nevoile de investitii la nivelul infrastructurii. „Capabilitatile pe Dunare si la mare ale Romaniei sunt considerabile din punct de vedere al infrastructurii portuare. Mai mult decat atat, santiere navale si capacitatile de reparatii sunt in toate porturile maritime si fluvio-maritime, dar si pe Dunarea fluviala. Asta inseamna ca avem o infrastructura care poate fi competitiva cu infrastructura de pe Rin, prin modernizare. Avem nevoie in mod deosebit pe sectorul romanesc al Dunarii de modernizarea infrastructurii portuare, de aducerea tehnologiilor de manevrare a containerelor. Constanta poate fi un port care sa preia la tranzit containere pentru Europa, dar prima conditie este modernizarea porturilor romanesti si in zona fluviala, nu numai in zona maritima“, a afirmat Traian Basescu.
Nu a fost uitata securitatea energetica, un subiect favorit al Presedintiei: „Ne putem imagina cu usurinta si importanta strategica a acestei axe daca ne uitam ca in Marea Nordului sunt uriase resurse energetice, in sudul continentului avem zona mediteraneana, de asemenea cu uriase resurse energetice, iar Marea Neagra este primul pod de tranzit al resurselor energetice dinspre Marea Caspica spre Europa. Aceasta axa de transport se poate constitui in viitor si intr-o solutie alternativa la miscarea resurselor energetice“.
Raspunsul olandez a ocolit majoritatea temelor atacate de presedinte, punand mai mult accent pe ideea cooperarii la nivel economic, nu politic. „Gratie pozitiei geografice, Olanda a creat o foarte densa retea pentru servicii logistice. Romania are o pozitie excelenta si deci sanse sa ajunga la un stadiu similar. Folosind experienta olandeza puteti accelera parcursul catre acest stadiu. Companiile olandeze au o vasta expertiza in domeniul logisticii, transporturilor, constructiilor navale si sunt nerabdatoare sa colaboreze cu parteneri romani“, a subliniat Tineke Huizinga, ministrul adjunct al Transporturilor din Olanda.
Navigatie optima pe Dunare, din 2014
Ministrul roman al Transporturilor si Infrastructurii, a expus apoi masurile prevazute de autoritati in cadrul strategiei de dezvoltare a transportului naval. Discursul s-a concentrat asupra investitiilor din porturi si cele menite sa asigure dezvoltarea transportului pe Dunare, insa nu a facut referire la posibilele conexiuni terestre dintre Constanta si Rotterdam.
„Dunarea este o foarte importanta «autostrada» europeana si, cel putin in ceea ce priveste marfurile grele, marfurile agabaritice, marfurile periculoase, este in mod evident o varianta care din toate punctele de vedere intrece oricare alta modalitate de transport.
In prezent, Dunarea e folosita foarte putin, la doar 10-15% din capacitatea reala de transport. Acest lucru inseamna ca exista multe oportunitati pentru intensificarea schimburilor de marfuri, in special pentru tarile riverane – Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria si Ucraina – care pot utiliza Dunarea in mod direct pentru acces la Marea Neagra prin portul Constanta si de aici mai departe spre Asia, unde in prezent se concentreaza cam 50% din traficul mondial de containere“, a spus ministrul Radu Berceanu.
Oficialul a subliniat ca, spre deosebire de autostrazile rutiere, Dunarea nu necesita investitii foarte mari. Totusi, prioritatile pana in 2013 prevad alocarea de fonduri, pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie, sporirea sigurantei navigatiei, dezvoltarea conexiunilor rutiere si feroviare in porturi si o serie de investitii in porturile fluviale.
In privinta imbunatatirii conditiilor de navigatie, vor fi derulate proiectele ce contribuie la asigurarea adancimilor minime pe tot parcursul anului. In acest an, vor fi efectuate lucrari de imbunatatire a conditiilor de navigatie pe sectorul Calarasi-Braila, iar in 2011 vor incepe lucrari pe sectorul comun romano-bulgar. „Prin implementarea acestor proiecte, speram ca incepand din 2014 sa avem pe sectorul romanesc al Dunarii navigatie fluenta, cu adancimi corespunzatoare, pe tot parcursul anului“, a spus ministrul.
In ceea ce priveste siguranta navigatiei, vor fi dezvoltate serviciile de informare RoRIS, care functioneaza inca din 2006. In acest an, sistemul RoRIS va fi modernizat pentru a asigura sevicii pe canalul Dunare-Marea Neagra si se preconizeaza achizitionarea de transpondere care vor fi oferite spre folosinta navelor apartinand institutiilor publice si investitorilor privati.
Pentru dezvoltarea transportului rutier si feroviar in porturi, in 2009 se vor derula mai multe proiecte in portul Constanta. Este vorba despre investitii in infrastructura feroviara in partea de sud a portului si in zona fluvio-maritima, respectiv lucrari la podul rutier peste canalul Dunare – Marea Neagra care va rezolva multe probleme de legatura intre partea de nord si de sud a portului. Tot in acest an va incepe constructia centurii rutiere cu profil de autostrada a municipiului Constanta, care va face mult mai simplu accesul rutier in port.
In ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii in porturile fluviale, oficialul roman a explicat ca ministerul de resort va aloca fonduri porturilor in care se deruleaza deja sau exista intentia unor investitii private in centre logistice si terminale specializate. „Investitorii privati care au dezvoltat capacitatile de operare portuara au beneficiat de amplasamente care sa le permita conexiunile la utilitati si exploatarea in siguranta a capacitatilor respective. S-a constatat o orientare catre investitia in terminale specializate si platforme logistice. Au fost construite terminale de cereale, petroliere, platforme care sa permita importul si exportul de autovehicule. Bineinteles, s-a investit mult in terminale de containere si exista solicitari pentru realizarea unor astfel de terminale si de-a lungul Dunarii“, a detaliat Berceanu.
Ministrul a invitat firmele olandeze sa-si extinda activitatile si in Romania si sa coopereze cu firmele locale, subliniind ca initiativele legate de investitiile private in porturi si in servicii de transport intermodal vor fi sprijinite de MTI.
Investitii la capetele podului logistic Olanda-Romania
Dupa un bombardament de informatii legate de Dunare, conferinta s-a axat pe proiectele derulate la cele doua capete ale podului logistic Olanda-Romania, planurile expuse fiind puternic contrastante, dat fiind raportul urias dintre traficul inregistrat de cele doua porturi. Cu o crestere de trafic de 7% in 2008, Constanta s-a putut lauda cu numai 62 de milioane de tone, de sase ori mai putin decat Rotterdam. La capitolul investitiilor preconizate pentru dezvoltarea de noi capacitati, raportul este din pacate si mai mare.
Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta a anuntat ca prioritate clara pentru anii urmatori intarirea pozitiei Constantei de hub pentru regiunea Marii Negre. Atingerea acestui obiectiv se bazeaza pe un plan de investitii ce cuprinde trei proiecte majore cu finantare europeana. Cele 150 de milioane de euro necesare acestor investitii au fost solicitate inca de anul trecut, banii urmand sa fie alocati pentru extinderea digului de nord, realizarea unui pod peste canal si dezvoltarea capacitatii feroviare in zona fluvio-maritima. „Avem bineinteles si alte proiecte, dar pentru care nu exista surse de finantare in prezent: constructia unui nou mol in zona de sud prin indiguirea si drenarea a 36 de hectare de teren, valorificarea insulei interioare prin construirea unui pod rutier, respectiv sistematizarea si desecarea terenurilor din zona fluvio-maritima, pentru a permite oferirea de noi terenuri operatorilor portuari“, a adaugat Andreea Nistor, directorul Directiei Comerciale a Administratiei Portuare Constantene.
La Rotterdam, un singur proiect de extindere, lansat in septembrie 2008, are prevazut un buget de doua miliarde de euro. O cifra enorma, dar normala pentru un port care pana nu demult era cel mai mare din lume. „Pentru economia olandeza, Rotterdam inseamna 4,2% din PIB, ceea ce explica atentia acordata de Guvern“, a precizat Victor Schoenmakers, directorul autoritatii portuare.
Oficialul olandez a admis ca 2009 a inceput prost, dar nivelul declinului ar putea surprinde pe multi: Rotterdamul a pierdut doar 12% din volumul de trafic inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut. „Daca lucrurile merg la fel, adica daca se confirma cel mai pesimist scenariu pentru anul in curs, vom avea o scadere cu 15% a traficului comparativ cu anul 2008. Rotterdam are avantajul de a fi un port mare, ceea ce inseamna ca liniile maritime nu ne evita, ci renunta la escalele din alte porturi mai mici de pe rutele pe care le deservesc si in acest fel aduc la noi marfa care inainte se descarca in alte porturi. Este exemplul perfect ca, atunci cand vorbim despre porturi, marimea conteaza“, a adaugat Schoenmakers.
Privind spre viitor, reprezentantul portului olandez a lasat sa se inteleaga ca Rotterdamul va creste daca si Constanta va creste: „Acum, trei sferturi din traficul maritim european este asigurat de porturile din zona nord-vestica, iar restul de cele sudice si estice. Avand in vedere cum este conturata reteaua transeuropeana de transport, cu axele sale orientate catre Est, sunt convins ca ponderea porturilor din nord-vest se va diminua. Constanta are deci oportunitati enorme, iar dezvoltarea legaturii fluviale dintre Marea Neagra si gurile Rinului inseamna o oportunitate enorma si pentru Rotterdam“.
Directorul autoritatii portuare din Rotterdam a dezvaluit astfel motivatia interesului olandez pentru Constanta, si a facut o invitatie directa la dialog si cooperare economica intre cele doua parti. „Constanta si Rotterdam au incheiat de ceva timp un memorandum de intelegere si suntem gata sa mergem mai departe. Comunitatea de afaceri din Rotterdam are un interes major sa intre pe piata romaneasca. Daca vrem sa dezvoltam aceste relatii dintre cele doua porturi, cred ca va trebui sa conectam comunitatile de afaceri din cele doua tari“, a incheiat Victor Schoenmakers.
Constanta si Rotterdam, legate si pe calea ferata
Dincolo de atentia acordata celor doua porturi si axei fluviale ce le leaga, conferinta a prilejuit dezbateri legate de unui coridor terestru intre Constanta si Rotterdam. „Dunarea nu poate deservi decat o parte din teritoriul Romaniei, deci nu trebuie sa ne concentram doar pe terminale maritime sau fluviale, ci si pe terminale bi- sau tri-modale in vestul si chiar nordul Romaniei“, a sustinut Rowan Bullock, managerul general al CSCT, cel mai mare terminal de containere de pe teritoriul Romaniei.
De altfel, in cadrul conferintei s-a anuntat si extinderea serviciilor de transport intermodal pe uscat intre cele doua tari. In cadrul proiectului cu finantare europeana RETRACK, ce reuneste 13 parteneri, furnizorul de servicii logistice olandez Centrum Transport va transporta pe calea ferata incarcaturi expediate in mod normal pe sosea. Proiectul RETRACK are ca scop operarea de garnituri feroviare intre Constanta si porturi vest-europene, inclusiv Rotterdam. Pana la sfarsitul anului viitor, tinta partenerilor implicati in acest proiect este sa dubleze volumul de marfuri transferat de pe sosele pe calea ferata si expediate spre si dinspre Romania, de la 10.000 la 20.000 de incarcaturi de camion.
Incepand din ultimul trimestru al acestui an, pentru a transporta incarcaturile Centrum Transport, va fi pusa in functiune a patra cursa feroviara cu frecventa saptamanala dintre Romania si Olanda.
Groep H.Essers, compania-mama a Centrum Transport, a anuntat ca va colabora cu autoritatile romane pentru a selecta terminalele intermodale ce vor fi utilizate pe teritoriul Romaniei, avand in vedere ca acest serviciu poate constitui o baza de pornire in incercarea de a imbunatati transportul intermodal in Romania. Subiectul localizarii ideale a terminalelor intermodale din interiorul tarii a fost dezbatut si in cadrul conferintei, fara insa a se ajunge la un punct de vedere unanim.
