- uncategorized
prof. Viorica Petrescu
Mocanii sunt comunitati pastorale autohtone de oieri romani, similare in multe privinte cu aromanii, situate in diferite regiuni ale Transilvaniei, de exemplu in Marginimea Sibiului, sau la Sacele, langa Brasov sau cea din Tara Motilor, acolo unde s-a dat in folosinta prima mocanita, in anul 1889. Aceasta lega Alba Iulia de Zlatna, avea 48 de km, oprea in 11 gari si a fost proiectata de inginerul Friederich Storch.
Constructia ei a vizat in primul rand transportul materialelor si al produselor miniere care se extrageau si se prelucrau in fabricile din Zlatna, Muntii Apuseni fiind principala sursa de aur a Imperiului Habsburgic dupa pierderea minelor de aur din Silezia.
Pe langa aceasta, ea a usurat deplasarea populatiei satelor de pe Valea Ampoiului spre oras, prin intermediul ei putand fi transportate mai bine si mai repede produsele, in special cele agricole, spre pietele din Alba Iulia si Zlatna, iar dupa 1918 a favorizat inscrierea elevilor din mediul rural la scolile si liceele din cele doua orase.
Intre Sibiu si Agnita, cu prelungire pana la Sighisoara a functionat o alta mocanita pana in 2001.
Extrem de spectaculoasa, desi mai scurta, de numai 12 km, era mocanita hunedoreana, care lega Castelul Corvinestilor de Tinutul Padurenilor, un platou inalt dintre depresiunea Hategului si Valea Muresului. Desi era unul dintre cele mai frumoase trasee turistice care puteau fi valorificate la Hunedoara, calea ferata a fost desfiintata in 2008, taiata si vanduta la fier vechi.
Trenuri de persoane sau de marfa au circulat pana in 1997 si pe calea ferata ingusta Targu-Mures-Praid.
Cea mai celebra dintre toate ramane totusi calea ferata ingusta din Maramures, care merge din Viseul de Sus, pe Valea Vaserului, pana aproape de granita cu Ucraina.