- uncategorized
Si totusi, oficialii europeni nu prididesc sa atraga atentia ca Romania va primi zeci de miliarde de Euro in urmatorii ani, iar banii trebuie cheltuiti inteligent, pentru a moderniza infrastructura, nu pentru a umfla buzunarele capatuite ale marilor corupti. Dar unde se duc toti acesti bani? Ai spune ca intra in pamant, ca in asfaltul autostrazilor e clar ca nu ajung. Explicatii sunt destule. De exemplu, e foarte posibil sa nu existe destule proiecte pe placul UE. In aceasta privinta, segmentul de autostrada Pitesti-Sibiu este emblematic – europenii nu vor sa-l finanteze nici in ruptul capului. La fel de bine, fondurile anuntate ar putea fi topite in proiecte fara rezultate practice. Puzderia de proiecte de twinning, consultant a tehnica, instructaje savante sau alte obiective bizare ilustreaza cat de usor se pot toca bani grei (sunt astfel de proiecte cu finantari darnice, de ordinul milioanelor de Euro) fara a obtine vreun castig concret pentru starea infrastructurii. De altfel, europenii sunt foarte deschisi in a acorda finantare pentru consultant a tehnica privind segmentul Pitesti-Sibiu de care am amintit, dar de bani pentru a construi drumul nici nu vor sa auda.
Concluzia e clara: cei care asteptau o salvare europeana si isi imaginau ca infrastructura romaneasca se va preschimba peste noapte cu bani pompati de UE isi vad naruite pe zi ce trece sperantele. Dezamagirea s-a putut citi si in tonul ministrului Transporturilor, in momentul in care acesta a lecturat frumoasa poveste a autostrazilor „pe hartie“, un plan aproape imposibil de transpus in practica, pentru ca nu are la baza surse solide de finantare. Ministerul Transporturilor a schitat o reorientare spre alte surse de investitii si cauta acum concesionari pentru autostrazi. De investitori ar fi insa nevoie si pentru caile ferate, Dunare sau porturi. O astfel de abordare e necesara, pentru ca UE se dovedeste a fi un fel de pom laudat, la care nu e bine sa te duci cu sacul.
