- uncategorized
Procesul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana impune accelerarea dezvoltarii infrastructurii de transport. Dar daca in majoritatea statelor Uniunii Europene se pune problema dezvoltarii cu prioritate numai a infrastructurii pe cai navigabile interioare si cai ferate pentru a reduce gradul de poluare si a economisi energia consumata pentru transport, in Romania trebuie pus accent nu numai pe dezvoltarea acestor cai de comunicatii, ci si a infrastructurii rutiere si a aeroporturilor. O provocare in fata careia multi factori de decizie
s-au multumit pana acum sa ridice din umeri, acuzand lipsa banilor.
Bineinteles, Romania are foarte multe probleme de rezolvat pentru a asigura un ritm de dezvoltare care sa ne apropie intr-un timp cat mai scurt de nivelul mediu al Comunitatii Europene din toate punctele de vedere. In acest scop, toate institutiile centrale si locale ale statului trebuie sa gospodareasca in mod eficient fondurile care provin anual din cresterea PIB si sa le directioneze spre investitii. In aceeasi directie este indreptat si ajutorul european: fondurile pe care Romania le va primi conform Cadrului Strategic National de Referinta 2007-2013 vor fi dirijate cu prioritate spre infrastructura si mediu. Conform Programului Operational Sectorial de Transport (POS-T) aprobat de oficialii de la Bruxelles, pentru infrastructura sunt alocate 5,7 miliarde de Euro, din care 1,09 miliarde reprezinta contributia nationala iar fondurile europene de Coeziune, respectiv de Dezvoltare Regionala vor reprezenta 4,57 miliarde.
Bani multi, dar insuficienti
Sumele prevazute a se aloca prin bugetele consolidate pentru infrastructura de transport le consider insuficiente, intrucat situatia acesteia este cea mai proasta din toate statele Uniunii Europene, in toate modalitatile de transport, atat din punct de vedere al densitatii, cat si din punct de vedere calitativ:
w Infrastructura rutiera este codasa Europei din punct de vedere al densitatii, deoarece exista numai 33,3 km de drumuri la 100 km patrati, in timp ce la nivelul UE media este de 110 km de drumuri la 100 km patrati, iar in vecinatate, Ungaria detine 145,7 km de drumuri la 100 km patrati. Nici calitatea drumurilor nu este corespunzatoare, inclusiv in cazul celor 300 km de autostrazi (de fapt, nici nu pot fi considerate autostrazi in intelesul celor existente in celelalte tari comunitare). Pe de alta parte, majoritatea drumurilor nationale traverseaza orase si sate cu consecinte negative atat pentru transport, cat si pentru locuitorii acestor localitati. Din acest motiv, companiile straine din domeniul transportului rutier aduc marfa din import numai pana la Timisoara, Arad sau Oradea, evitand parcursul pe teritoriul romanesc. Ca si in cazul importurilor, strainii evita sa parcurga multi kilometri pe drumurile autohtone si preiau marfurile romanesti pentru export din parcuri logistice aflate cat mai aproape de granita vestica.
w Reteaua feroviara existenta, in lungime de 11.053 km, nu este modernizata pentru a se putea integra in reteaua comunitara, iar in plus mai este si prost intretinuta. Se poate spune ca din punct de vedere calitativ infrastructura feroviara este cu cel putin 50 de ani in urma realizarilor din alte tari europene: in Franta si Germania exista mii de kilometri de cale ferata pe care se pot atinge viteze de 160, 200, 250, 300 km/h si chiar mai mult. Spre comparatie, in Romania exista programe de reabilitare ce vor permite deocamdata asigurarea unei viteze de 120 km/h.
w Infrastructura cailor de navigatie interioara este precara mai ales din cauza conditiilor climatice foarte capricioase (manifestate in special in ultimii ani), dar si a lipsei unei conceptii unitare si integrate cu strategiile din domeniul mediului, energiei si agriculturii. Investitiile preconizate in domeniu sunt atat de mici, incat pana in 2013 nu ne putem astepta la o imbunatatire radicala a conditiilor de navigatie, cu toate ca dezvoltarea transportului pe apa este una dintre prioritatile Uniunii Europene.
Ce avem de castigat…
De ce este atat de importanta alocarea de resurse pentru infrastructura? Iata cateva argumente:
w S-ar permite circulatia mai rapida a marfurilor si persoanelor atat pe plan intern, cat si pe plan comunitar. Odata cu reducerea costurilor de transport, ar creste competitivitatea produselor romanesti, atat pe piata interna, cat si pe cea externa. S-ar putea valorifica astfel potentialul agricol si forta de munca, dar s-ar rezolva si probleme sociale, de genul accesului la scolarizare in comunitatile cele mai izolate.
w Efectele imbunatatirii infrastructurii de transport se vor reflecta in reducerea consumului de energie. Specialistii apreciaza ca atat prin modernizarea infrastructurii, cat si a reducerii consumului de carburanti, se poate reduce consumul de combustibil in transporturi cu 35-40%.
Nu trebuie neglijata reducerea poluarii, ce nu poate fi obtinuta decat prin modificarea ponderii modalitatilor de transport in favoarea transportului pe cai navigabile interioare si cai ferate pe de o parte, iar pe de alta parte prin evitarea blocarii traficului in aglomeratiile urbane, cu ocazia construirii de autostrazi si sosele de centura.
w O infrastructura modernizata va conduce la dezvoltarea turismului intern si international, cu deosebire a agroturismului si a turismului balnear.
w Prin investitiile preconizate in infrastructura va creste si siguranta circulatiei, micsorandu-se substantial numarul accidentelor soldate cu victime si pagube materiale. Concomitent cu construirea autostrazilor pe baza planului Ministerului Transporturilor trebuie modernizate si drumurile nationale, judetene si comunale, pentru a da posibilitatea ca vehiculele cu tractiune animala, tractoarele si alte utilaje agricole sa poata circula fara a ingreuna traficul si fara a mai exista riscul blocarii activitatilor din domeniul agriculturii. O contributie financiara pentru modernizarea drumurilor judetene si comunale o pot avea autoritatile locale, prin realizarea de proiecte finantate in cadrul Programului Operational Regional, sustinut de asemenea cu fonduri europene insemnate.
In acest context, ideea atragerii firmelor private in constructia si exploatarea autostrazilor este benefica, pentru ca permite urgentarea lucrarilor. Ar fi normal ca realizarea, dotarea si intretinerea autostrazilor sa fie facuta de firme private in schimbul unor taxe de acces pe autostrazi. Aceste tarife ar trebui diferentiate in functie de finantarea lucrarilor (de catre stat sau investitori privati) si de costurile de constructie. Proprietarii de autovehicule vor avea de achitat taxe de acces pe autostrazi, dar in acelasi timp vor castiga din reducerea costurilor cu intretinerea si reparatiile vehiculelor, precum si scaderea cheltuielilor cu carburantii, consumul fiind redus odata cu eliminarea blocajelor in trafic.
Pe de alta parte, taxele de acces pe autostrada sunt echitabile, avand in vedere ca trebuie achitate numai daca se utilizeaza respectivul element de infrastructura, in comparatie cu alte taxe de drum, platite pentru anumite perioade calendaristice, indiferent daca in respectivele perioade este utilizata sau nu infrastructura.
w Nu putem avea o agricultura moderna si competitiva decat prin modernizarea infrastructurii rutiere judetene si comunale. Daca prefecturile, consiliile judetene si consiliile locale nu vor realiza proiecte care sa le permita accesarea de fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii, agricultura romaneasca va ramane una de subzistenta. Iar daca fermele agricole nu vor produce pentru piata, nu va fi posibila ridicarea gradului de civilizatie a comunitatilor rurale romanesti.
Prin transformarea agriculturii romanesti intr-o activitate orientata spre piata, fermierii vor putea obtine castiguri mai mari si implicit vor putea sa le asigure copiilor lor o mai buna instruire, pe baza carora acestia vor putea incerca sa ocupe locuri de munca mai bine platite decat cele de muncitori necalificati in agricultura tarilor mediteraneene.
w Modernizarea infrastructurii feroviare si a cailor de navigatie interioara ar contribui la cresterea volumului tranzitului de marfuri straine prin Romania, intrucat legatura dintre tarile Europei Centrale cu Orientul Apropiat si Asia Centrala s-ar putea realiza mai usor cu utilizarea retelei de cai ferate si a flotei fluviale din Romania.
Cresterea rapida a volumului transporturilor straine prin Romania va usura in ultima instanta situatia critica a deficitului de cont curent.
… si ce pierdem in lipsa unei strategii unitare
Fara o infrastructura de transport la un nivel apropiat de cel din restul statelor membre ale UE, economia Romaniei se va integra numai teoretic in Spatiul Economic European. Fara o dezvoltare a infrastructurii de transport intr-un ritm mai rapid decat al oricarei alte ramuri a economiei romanesti, fara o finantare prioritara din bugetul de stat si bugetele locale, fara utilizarea integrala a fondurilor europene (inclusiv prin corelarea finantarilor alocate altor domenii decat infrastructura de transport, de exemplu pentru mediu si agricultura), Romania nu poate sa asigure cresterea rapida a nivelului de trai cat mai aproape de media celorlalte state membre ale Uniunii Europene.
In aceste conditii, se spoate spune chiar ca merita restrictionat timp de 3-4 ani orice proiect din alta ramura, pentru a acorda prioritate absoluta dezvoltarii infrastructurii de transport.
Avand in vedere dependenta dezvoltarii Romaniei de imbunatatirea radicala a situatiei infrastructurii de transport, ar fi necesar ca aceasta problema sa fie supusa dezbaterii Parlamentului, pentru a se ajunge la o varianta acceptata de toate fortele politice. Concluziile acestei dezbateri ar trebui sa fie reflectate intr-o strategie unitara, aprobata de toate institutiile statului si aplicabila in urmatorii 15-20 de ani, indiferent de ce partid se afla la guvernare. O astfel de strategie presupune sustinerea clara a investitiilor prin alocari corespunzatoare din bugetele anuale si fondurile europene. Odata realizata o astfel de strategie, ar putea fi reevaluate cererile de finantare adresate Uniunii Europene, daca nu pentru cresterea fondurilor alocate pana in 2013, macar pentru cele prevazute pana in 2020.
