- uncategorized
In ultimele decenii, Romania a cunoscut, in privinta transportului feroviar, o degradare accentuata, cu implicatii periculoase in siguranta si securitatea traficului, sustinuta de o subfinantare cronica. Acest fapt a dus la efecte nocive si greu de inlaturat. Astfel, Romania evolueaza inca in contratimp cu celelalte state membre UE, unde ponderea transportului auto scade, spre deosebire de tara noastra, in care aceasta creste.
In aceste conditii, Guvernul Ponta 2 are o strategie de dezvoltare in sectorul feroviar pentru perioada 2013-2016.
Iar pentru ca obiectivele propuse de Guvernul Ponta 2 sa fie realizabile, este necesara aplicarea unor masuri.
Prima se refera la implementarea restructurarii companiei, in vederea redresarii economico-financiare, in conformitate cu Acordul cu Fondul Monetar International.
Coridor european
A doua masura se refera la negocierea cu UE a unui nou coridor european in cadrul TEN-T, pe axa Vest-Est (Budapesta – Odessa), coridor care sa asigure legatura intre statele ex-sovietice si centrul si vestul Europei.
Totodata, se intentioneaza ca din cei aproximativ 15.000 km de cale ferata desfasurata, 60% din aceasta distanta sa fie adusa la standarde europene pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport. Liniile ramase urmeaza a fi inchiriate sau concesionate, trecute in conservare sau chiar dezafectate.
Atragerea de capital privat
Alte masuri propuse pentru dezvoltarea sistemului feroviar national se refera la valorificarea activelor auxiliare neutilizate si la reactualizarea algoritmului de calcul al taxei de utilizare a infrastructurii, in functie de criterii europene.
Pentru realizarea unor proiecte precum construirea liniei de mare viteza pe sectiunea Curtici – Bucuresti – Constanta este nevoie de atragerea de capital privat, prin promovarea de parteneriate, fie ele public – privat sau public – public, prin asociere cu alte companii de stat din Europa care au experienta.
Totodata, se intentioneaza si dezvoltarea unei retele comerciale, prin asociere, in vederea construirii de cladiri comerciale pe terenurile CFR.
Alte masuri luate in calcul de Guvernul Ponta 2 sunt modernizarea Garii de Nord din Bucuresti si a Garii de Nord din Timisoara, construirea de linii noi de cale ferata si dublarea celor existente.
Viteza pe cale ferata, mai mare cu 30%
Modernizarea a 30 de statii de cale ferata (dintre care 16 se afla in executie) si a instalatiilor pentru cresterea sigurantei circulatiei constituie alte obiective pentru Guvernul Ponta 2.
Totodata, se doreste si eliminarea punctelor periculoase de pe calea ferata, astfel incat viteza sa fie mai mare cu 30%. De asemenea, se intentioneaza implementarea unui program de modernizare si informatizare a sistemului de dirijare, gestiune si control al traficului feroviar.
Legitimatii de calatorie emise in tren
Pentru atragerea cat mai multor calatori de tren, Guvernul Ponta 2 si-a propus regandirea alocarii subventiilor si implementarea unui sistem de ticketing electronic, dar si a unuia de emitere a legitimatiilor de calatorie in tren.
Totodata, se au in vedere si optimizarea rutelor (prin analiza cererii potentiale) si atragerea de investitii pentru innoirea si modernizarea parcului de material rulant.
O alta masura vizeaza optimizarea interfetelor on-line, inclusiv diversificarea platformelor on-line de vanzare de bilete, in vederea cresterii veniturilor.
Dotarea cu locomotive performante
In privinta transportului de marfa se doreste aplicarea unor masuri de stimulare, eficientizare si imbunatatire a conditiilor de exploatare a serviciilor.
Guvernul Ponta 2 vrea reinnoirea si modernizarea materialului rulant existent (prin dotarea cu locomotive performante), precum si dotarea cu vagoane pentru marfuri generale si vagoane specializate.
Obiective realizabile
La o analiza atenta a programului prezentat de Guvernul Ponta 2 se poate spune ca obiectivele propuse sunt realizabile, insa doar in conditiile in care va exista o precupare reala de a asigura finantarea corespunzatoare a acestora, fie din fonduri europene, parteneriat public-privat sau din surse bugetare.