- uncategorized
Despre astfel de oportunitati de colaborare transfrontaliera am discutat cu Sinisa Bubnjevic, membru al Consiliului Municipal din Novi Sad, responsabil cu proiecte economice si de transport. Novi Sad este al doilea oras ca marime din Serbia, dupa Belgrad, si centru administrativ al regiunii autonome Voivodina.
Dana Tudor
RBT: Ce pot invata din Romania, in domeniul transporturilor, autoritatile din Novi Sad?
Sinisa Bubnjevic: Este normal ca noi, care suntem inca in stadiul candidaturii la aderarea la Uniunea Europeana, sa cautam sa apelam la experienta unei tari care deja este in Uniune, dar nu de foarte mult timp. Este mai bine sa schimbam practici cu o tara care este asemanatoare cu a noastra, atat prin mentalitate, cat si prin nivelul de dezvoltare. Prin urmare, am luat decizia de a veni in Romania, cu atat mai mult cu cat sunt la inceputul unui nou mandat, dupa o pauza de patru ani, obligatia mea fiind de a organiza proiecte de transport si economice legate de Dunare.
Scopul principal a fost de a observa cum functioneaza orasele de langa Dunare. La noi, in Novi Sad, pot sa spun ca, din pacate, Dunarea mai mult trece, decat sa aiba o insemnatate ca resursa economica. In Romania, am vazut altceva. Ceea ce m-a interesat concret a fost sa observ experienta romaneasca in derularea unor proiecte de infrastructura, cum ar fi docurile plutitoare, marinele pentru acostarea iahturilor si a navelor turistice sau instalatiilor de aprovizionare cu carburan ti pentru navele fluviale.
RBT: Nu sunteti pentru prima data in Romania. Ati observat shimbari in ceea ce priveste stadiul infrastructurii de transport?
S.B.: Intr-adevar, nu este prima data cand am vizitat orase precum Constanta, Galati, Bucuresti, Tulcea sau Braila. Am sesizat o dezvoltare evidenta a Romaniei in ultimii patru ani, fapt pentru care am vrut sa ma conving la fata locului. Acum cativa ani, drumurile erau intr-o stare mult mai proasta si se simtea lipsa de curatenie, dar si de motivatie. Acum, am fost placut surprins de dezvoltarea Romaniei: vad oamenii mult mai mai motivati, drumurile sunt mai bune, este mai curat… Da, inca nu ati atins scopul, dar se poate vedea o schimbare in bine. De exemplu, data trecuta cand am fost in Romania am observat ca mijloacele de transport in comun care circulau in zona Grivitei-Gara de Nord mergeau cu o viteza de 10 km/h si, practic, era greu sa mergi si pe jos. Acum insa, vad ca totul este reglat si functioneaza mult mai bine.
RBT: Ar putea fi privita Constanta ca o potentiala poarta pentru import si export pentru Serbia?
S.B.: Novi Sad are o pozitie prin intermediul careia intotdeauna a fost martorul unui tranzit dezvoltat de la Regensburg pana in Marea Neagra. Si, acum, Serbia nu are alta legatura directa cu marea decat prin Dunare, catre Constanta. Mergand pe aceasta idee, eu consider Dunarea, bineinteles in mod alegoric, ca un fel de autostrada pe care nu o folosim suficient. Iar prin experienta pe care am acumulat-o acum, intentionez sa caut solutii pentru o exploatare mai intensa.
Cel mai graitor exemplu pe care pot sa vi-l dau: mergand pe Autostrada Soarelui, de la Bucuresti spre Constanta, am observat foarte multe locuri inca neamenajate, destinate pentru diverse servicii. Dunarea este intr-o situatie similara, iar locuri din acestea, cu spatii pentru servicii insuficient dezvoltate, intalnim si in regiunea noastra. De exemplu, cu toate ca circula foarte multe ambarcatiuni pe Dunare, de la mici iahturi si salupe la nave turistice si convoaie fluviale pentru transportul marfurilor, nu detinem nicio statie de alimentare cu combustibil plutitoare, in ciuda faptului ca avem o rafinarie la doi pasi.
RBT: Autoritatile din Serbia si-au fixat anumite prioritati in privinta dezvoltarii infrastructurii, in sensul favorizarii unei modalitati de transport in detrimentul alteia?
S.B.: Din motive pe care le cunoasteti si voi, romanii, noi am trecut printr-o perioada de stagnare, acum urmeaza practic reluarea exploatarii resurselor pe care le-am avut si folosirea posibilitatilor actuale in sensul dezvoltarii pe noi planuri. In ultima perioada, industria nu a fost atat de activa si infrastructura rutiera a decazut. Calitatea retelei de drumuri lasa de dorit si are loc o restructurare in transportul rutier. Pe viitor, o parte din aceasta infrastructura este mai ieftin sa fie construita de la zero, decat sa fie refacuta.
Pe de alta parte, Novi Sad este un oras foarte bine pozi- tionat pe Dunare, asa ca au cunoscut o dezvoltare semnificativa portul fluvial, calea ferata…
RBT: Ce planuri concrete de investitii in infrastructura de transport exista in Voivodina?
S.B.: Construirea unui terminal petrolier si a unor statii plutitoare de alimentare cu carburanti a navelor fluviale in Novi Sad si in apropiere. Bineinteles, dorim sa incurajam o utilizare mai activa a infrastructurii existente in portul Novi Sad. Sunt foarte multe planuri legate de Dunare, fie ca este vorba despre transportul de marfuri usoare, pe rute scurte, fie despre convoaie de pana la 14 barje, care livreaza pana la 15.000 de tone de marfa la sute si mii de kilometri distanta. In perioada urmatoare am putea amenaja un terminal Ro-Ro, ceea ce subliniaza importanta pe care o acordam transportului multimodal.
In ce priveste dezvoltarea regiunii, nu doar a malurilor Dunarii, ne gandim si la constructia unui aeroport. De fapt, a functionat un aeroport sportiv, dar acum ar fi vorba despre un proiect de dezvoltare a unui aeroport pe care sa opereze avioane mici, cu o capacitate de pana la 40-50 de pasageri, si avioane cargo. Prin planurile acestea legate de transportul aerian am vrut sa subliniez faptul ca initiativele noastre acopera o gama larga. Ratiunea de la care am pornit in proiectarea planurilor a fost de a nu incerca ceva nou, ci de a folosi experien ta cuiva.
RBT: Sunt posibile colaborari cu parteneri romani in derularea acestor planuri?
S.B.: Pornind de la faptul ca transportul urban reprezinta domeniul meu concret de responsabilitate in Novi Sad, am incercat prin intermediul vizitelor pe care le-am facut la Ploiesti si Bucuresti sa ma informez in legatura cu modalitatea de dezvoltare de aici a transportului in comun. Atat din punct de vedere al prioritatilor ecologice, cat si cu privire la conditiile si directivele europene care urmeaza sa fie aplicate si la noi, de exemplu, in cazul autobuzelor cu podea joasa. Prin urmare, am mers pe ideea schimbului de experienta cu companiile romanesti, fie publice, fie private. Un exemplu ar fi, lunga colaborare si, dupa parerea mea, reusita cu companiile de navigatie fluviala, TTS – Navrom Group.
In viitorul apropiat, ne-ar fi de folos sa preluam din experien ta companiilor romanesti in privinta accesarii fondurilor europene si a relationarii cu institutiile financiare mondiale. Voivodina are statut oficial de regiune europeana, care o face sa fie cu un pas inainte fata de altii in ceea ce priveste accesul la fonduri. De aici importanta colaborarii cu firme care au deja relatii bune cu Banca Mondiala si alte institutii financiare internationale care reprezinta una din prioritatile noastre in contactele viitoare cu prietenii din Romania.
