- uncategorized
Octombrie 2010. Dorina Tiron, directorul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale, a fost demisa de ministrul Transporturilor, Anca Boagiu. Motivul: management defectuos. Locul sau a fost preluat de Liviu Costache.
Martie 2011. Dupa jumatate de an de șefie, Liviu Costache a demisionat, invocand motive personale, de sanatate. La carma CNADNR a urmat Daniela Draghia, care a rezistat pe post un an.
Mai 2012. Daniela Draghia a demisionat de la conducerea CNADNR. Draghia si-a dat demisia in urma unor diferente de opinie privind strategia de investitii prin fonduri europene pe coridorul IV paneuropean. Premierul Victor Ponta l-a numit pe Ion Masala, fost director adjunct economic, sef la CNADNR, cu preluare de atributii.
Iunie 2012. La sefia CNADNR a fost numit un nou director general: Mihail Basulescu. El a incheiat formalitațile de predare-primire cu interimarul Ion Masala.
Iulie 2012. La doar o luna de la instalare, Mihail Basulescu a fost demis de la sefia CNADNR, de catre ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi. Motivul: intarzieri inregistrate in derularea lucrarilor de construcție a autostrazii Bucuresti-Ploiesti.
Iulie 2012. Atributiile lui Mihail Basulescu au fost preluate de Mircea Pop.
Ianuarie 2013. S-a incheiat sefia lui Mircea Pop. Motivul? In timp ce sapte judete din Moldova se aflau sub incidenta codului galben de ninsori si viscol, directorii din subordinea sa, sub pretextul ca organizeaza un plan operativ de actiune in timpul iernii, au petrecut o noapte intreaga intr-o cabana in apropiere de Balea Lac. Ca urmare, premierul l-a chemat la discutii pe Mircea Pop. Intrevederea s-a soldat cu demisia lui Mircea Pop. Fostul director asigura interimatul pana la ”numirea unui nou management”.
Toate aceste schimbari de la sefia CNADNR nu au cum sa fie benefice pentru proiectele aflate in derulare. Mai mult, ultimul raport de audit al Curtii de Conturi arata clar ca ”nu au fost atinse obiectivele reglementate in termenele stabilite atat din cauza insuficientei vointe politice a Guvernului, cat si a managementului disfunctional”.
Una peste alta, se pare ca singura scapare a CNADNR, o companie la care lucreaza cu bugetari, ar fi un lider. Unul adevarat, care sa nu tina cont de culoarea politica si care sa faca in asa fel incat in auditurile CurÈ›ii de Conturi sa nu mai existe cuvinte ca ”neperformant”, ”disfunctionalitati” si ”deficiente interne”.
Si, cine stie, poate ca salvarea aceasta va veni dupa selectia pentru managementul privat de la CNADNR.