- uncategorized
Ana Maria Adamoaie
Romania ocupa locul 30 (din 31!), in ceea ce priveste ponderea autostrazilor in totalul drumurilor nationale (sub 3%), potrivit unor statistici europene citate de Ministerul Transporturilor.
Luna trecuta, Ministerul Transporturilor a publicat, spre dezbatere publica, Master Planul General pe Transporturi 2014 -2020, ce cuprinde si strategia nationala privind constructia de autostrazi. Cu acest document, ce trebuie aprobat de guvern pana pe 30 iunie, Romania se va prezenta in fata Comisiei Europene pentru aprobarea finantarilor nerambursabile.
Potrivit Master Planului, perspectivele nu par deloc imbucuratoare in privinta constructiei de noi autostrazi: de la 645 de km de autostrazi finalizati la nivelul anului 2014 vom ajunge, in 2020, la sub o mie de km, mai exact 934.
Si asta in conditiile in care, la inceputul lunii aprilie, dupa un seminar cu principalii factori din domeniul transporturilor rutiere, ministrul Dan Sova avansase cifra de 2.240 de km de autostrazi ce urmau sa fie finalizati pana la nivelul anului 2020! Ulterior, reprezentantii Ministerului Transporturilor au revenit insa cu precizari asupra datelor incluse in Master Plan.
„Scenariul de referinta include 911 km de autostrada (in documentul prezentat pe site-ul ministerului sunt 934 km – n.r.) care sunt aferenti contractelor in derulare, precum si numarul de km de autostrada finalizati pana in prezent. Scenariul de referinta 2020 nu include si proiectele noi de autostrada pe care le-a initiat sau urmeaza sa le initieze CNADNR, care se refera la realizarea a inca 898 km”, se arata intr-un comunicat al Ministerului Transporturilor.
De la 126 la 70 de km de autostrazi/an
Dupa avantul din 2012 si 2013, cand constructorii au reusit sa finalizeze 126 de km de autostrazi, respectiv 116 km, 2014 pare sa fie un an destul de nefast pentru sectorul rutier. Motivul: desi vor fi in executie aproximativ 651 de km de autostrazi, doar aproximativ 70 ar putea fi dati in folosinta anul acesta.
Tronsoanele ce trebuie finalizate anul acesta sunt Nadlac-Arad, lotul 1 (22,2 km), Timisoara-Lugoj, lotul 2 (25,6 km) si Orastie-Sibiu, lotul 3 (22,1 km). Dar si dintre acestea trei, doar lotul 1 al Autostrazii Nadlac-Arad are sanse reale de a fi inaugurat anul acesta, in conditiile in care lucrarea ar fi trebuit finalizata in vara anului trecut.
Pe de alta parte, autoritatile sustin ca au devansat termenul de deschidere al lotului 2 Timisoara-Lugoj, ce trebuia finalizat in 2015, pentru a putea astfel sa deschida circulatia si pe ultimii 10 km ai lotului 1 Deva-Lugoj, care momentan nu beneficiaza de nicio cale de acces.
Referitor la lotul 3 Orastie-Sibiu, lucrarile inregistreaza deja o intarziere de 18 luni, iar la inceputul lui aprilie, constructorul italian a fost amenintat cu rezilierea contractului daca nu renunta la pretentiile financiare suplimentare. Dupa ce italienii au fost de acord sa finalizeze lucrarile pe zona afectata anul trecut de alunecari de teren, ministrul Sova a avansat ca termen de inaugurare a autostrazii jumatatea lui noiembrie.
2014: 651 de km in executie
Daca la capitolul lucrari finalizate cifrele nu sunt deloc optimiste, in privinta studiilor de fezabilitate si a licitatiilor, autoritatile par a fi cuprinse de o adevarata frenezie, cel putin pe hartie. Oficialii spun ca anul acesta vor fi realizate proiecte de elaborare sau revizuire si studii de fezabilitate pentru 17 autostrazi, ce ar trebui sa insumeze 1.798 de km. Printre acestea amintim Autostrada Bucuresti-Alexandria, Sibiu-Brasov, Autostrada Centura Nord-Bucuresti sau Autostrada Tg.Mures-Neamt.
La capitolul licitatii, autoritatile vor avea, anul acesta, in derulare sase proiecte, dintre care doua lansate in 2013. Vor fi licitate lucrarile pentru lotul 2 Nadlac-Arad (16,6 km), Sibiu-Fagaras (72,5 km), Campia Turzii-Ogra-Tg.Mures (53 km), Suplacu de Barcau-Bors (64 km), Centura Bucuresti Sud (48 km) si Craiova-Pitesti (121,2 km). In cazul lotului 2 Nadlac-Arad, termenul de reluare a lucrarilor dupa reziliera contractului cu Alpine este sfarsitul anului 2014, iar constructorii Centurii de Sud si cei ai autostrazii Craiova-Pitesti ar trebui sa fie desemnati in luna mai, respectiv in iulie.
In ceea ce priveste lucrarile aflate in executie pana la finalul anului, este vorba despre 15 proiecte insumand 651 de km de autostrazi. In prezent insa se lucreaza efectiv la un numar mult mai mic de km: 148,4. Mai mult, 28,6 km (lotul 3 Orastie-Sibiu si A 3 Bucuresti-Centura) ar fi trebuit sa fie finalizati inca din vara anului trecut, iar in cazul altor 97,45 km (lotul 2 Timisoara-Lugoj si loturile 2, 3, 4 Lugoj-Deva) lucrarile au fost atribuite de CNADNR dupa 18 luni de la lansarea achizitiei publice.
Ministerul Transporturilor si CNADNR au planuri mari, tot pe hartie, si pentru anul viitor, cand estimeaza ca cel putin 12 proiecte noi de autostrazi vor intra in faza de executie.
Costuri mari
Nu este insa foarte clar de unde vor avea autoritatile bani pentru proiectele de infrastructura ce vor fi derulate in urmatorii sase ani. Potrivit Ministerului Transporturilor, sursele de finantare vor fi de mai multe tipuri: fonduri europene venite fie din exercitiul financiar 2007-2013, fie din cel pe 2014-2020 si fonduri de la bugetul de stat, aici fiind incluse si incasarile din majorarea accizei la carburanti, ce a intrat in vigoare pe 1 aprilie.
Astfel, ministrul Dan Sova propune ca sumele incasate din acciza la carburanti sa fie utilizate pentru constructia autostrazilor Alexandria-Craiova (140 km), Craiova-Calafat (85 km), Targu Mures-Targu Neamt (211 km), Gilau-Suplacu de Barcau (101 km), Bucuresti-Giurgiu (60 km) si Pascani-Suceava-Siret (100 km). Insa, costul total al acestor autostrazi depaseste cu mult estimarile privind incasarile la bugetul de stat din acciza pe combustibil, de aproximativ 0,5 miliarde de euro anual, arata jurnalistii de la HotNews.
Nici in cazul finantarii din Fondurile de Coeziune situatia nu este mai buna. Romania poate absorbi fonduri nerambursabile in proportie de 85% in valoare maxima de 3,7 miliarde de euro, bani alocati nu doar pentru infrastructura rutiera, ci si pentru caile ferate si maritime. Iar numai constructia Autostrazii Pitesti-Sibiu, al carei traseu strabate zona montana, ar costa aproximativ 2 miliarde de euro.
Intarzieri scumpe
Romania risca sa piarda finantarile nerambursabile primite de la UE in cadrul exercitiului financiar 2007-2013. Motivul: n-a reusit sa atraga decat mai putin de o treime din fondurile nerambursabile in valoare de 4,3 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructura. In acest context, UE a oferit o prelungire de doi ani a programului, cu conditia ca proiectele incepute si finantate din acest buget sa fie finalizate pana pe 31 decembrie 2015. Daca nu se respecta termenul, nu vor mai putea fi decontate lucrarile din fondurile nerambursabile si va trebui platita intreaga contravaloare a lucrarilor, si nu 15%, cat este contributia nationala in cazul proiectelor nerambursabile.
Potrivit unei analize HotNews, numeroase proiecte de constructie a unor tronsoane de autostrazi sunt in intarziere sau au termenele contractuale de finalizare dupa 31 decembrie 2015. In total, aceste proiecte insumeaza peste 2 miliarde de euro, din care 1,78 miliarde de euro provin din fondurile UE. Printre proiectele vizate se numara lotul 2 al autostrazii Timisoara-Lugoj si loturile 2, 3, 4 ale autostrazii Lugoj-Deva.
