- uncategorized
Transportand marfa pe calea ferata sau cai navigabile interioare pentru a parcurge distante lungi, iar apoi pe sosea pe distante scurte, pentru a putea oferi servicii door-to-door, se protejeaza infrastructura rutiera si pot fi reduse costurile, iar in anumite cazuri chiar si durata de transport. Un alt avantaj ar fi gradul de poluare mult redus, dar si cresterea gradului de siguranta a traficului rutier.
Luand in calcul aceste avantaje, Comisia Europeana recomanda promovarea transportului intermodal si a pus la punct inclusiv programe de finantare la nivelul UE. Tinand cont de recomandarea Comisiei, majoritatea statelor membre – nu insa si Romania – au adoptat strategii nationale pentru dezvoltarea transportului intermodal. Potrivit specialistilor, ponderea transportului intermodal in Romania este mai mica de 5% din totalul transportului marfuri, in timp ce in tari precum Germania, Anglia sau Franta este de aproximativ 35%.
Cooperarea transfrontaliers, atuul Timisului
In zona Timisoarei nu exista, la ora actuala, o infrastructura de transport dezvoltata, care sa asigure servicii la standardele impuse de cerintele pietei si sa fie corelata cu distributia amplasamentelor pentru productie si desfacere, cu planurile de urbanism si cu tendintele de dezvoltare. Costurile suplimentare si cele de transport sunt destul de ridicate, reflectandu-se in preturile finale.
Pentru a contracara aceste neajunsuri, administratia locala a propus proiectul unui centru de transport intermodal regional, avand ca model investi- tii similare derulate la Budapesta si Zagreb. Intitulat „Centrul Inter-modal Regional de Transport Marfa“, proiectul Consiliului Judetean Timis a beneficiat de finantare prin Programul de Vecina tate Romania-Serbia PHARE CBC 2006 pentru derularea unui studiu de fezabilitate. Au fost analizate cinci posibile amplasamente, in localitatile Ortisoara, Carani, Giarmata, Cerneteaz si Recas, iar valoarea investitiei a fost estimata la 76,5 milioane de euro (324,7 milioane de lei, exclusiv TVA).
Dezvoltat pe un teren cu suprafata de 30 de hectare, centrul ar trebui realizat cu bani de la bugetul judetului si al municipalitat ii timisorene, dar si din fonduri europene, prin Programul Operational Sectorial Transport. Aria deservita de centru ar include nordul Banatului, dar si o regiune a Serbiei, cooperarea transfrontaliera fiind principalul atu in atragerea de fonduri europene pentru finantarea obiectivului.
Amplasament greu de gssit
Problema majora este alegerea amplasamentului centrului intermodal banatean: Consiliul Judetean a optat pentru Recas, dar municipalitatea timisoreana sustine derularea investitiei in localitatea Remetea Mare. Deocamdata, autoritatile nu s-au pus de acord asupra amplasamentului, Consiliul Jude- tean luand in calcul propunerea municipalitatii doar ca varianta de rezerva.
Amplasarea Centrului Intermodal Regional de Transport Marfa in apropierea localitatii Remetea Mare este cea mai potrivita – sustin reprezentant ii Primariei Timisoara – deoarece permite accesul direct la toate modalitatile de transport: un nod rutier al viitorului tronson de autostrada Arad – Timisoara, canalul Bega, reteaua feroviara si Aeroportul International „Traian Vuia“. In plus, cum centrul va deservi in principal Timisoara, distanta de numai cinci kilometri pana la intrarea in oras este un alt argument in favoarea propunerii municipalitatii.
Brasovul vrea toti banii prevazuti in POS Transport
Autoritatile brasovene mizeaza pe atuul pozitiei geografice centrale, care ar permite, teoretic, deservirea integii tari cu costuri minime. „Faptul ca suntem in centrul tarii ne ofera posibilitatea de a realiza aici un puternic centru logistic. Acest terminal este evaluat la aproximativ 200 de milioane de euro, adica exact cat s-a alocat pentru astfel de investitii in POS Transport de catre Uniunea Europeana“, a declarat Dragos David, directorul Agentiei Metropolitane Brasov.
Banii prevazuti in POS Transport nu pot fi insa accesati decat prin intermediul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii. Din acest motiv, initiativa bra- soveana nu se bazeaza exclusiv pe fondurile nerambursabile disponibile in cadrul POS Transport: in cazul in care banii prevazuti in program pentru incurajarea transportului intermodal vor primi alta destinatie, vor fi cautate alte surse pentru finantarea investit iei. „Ar putea fi o investitie publica sau chiar privata, important este ca am stabilit ca acest terminal intermodal este una din prioritatile de dezvoltare ale Brasovului“, a mai aratat Dragos David.
Totusi, brasovenii sunt dezavantajat i, intrucat nu ar putea asigura terminalului decat conexiuni la reteaua rutiera si cea feroviara. Nu se poate pune problema transportului pe apa, dar nu exista nici aeroport, deocamdata.
