- uncategorized
Mihaela Burlacu
Romania este singura tara din Europa Centrala si de Est prezenta intr-un top al celor mai atractive zece destinatii pentru activitati de logistica in acest an, dominat de tari din Europa de Vest, potrivit Prologis, dezvoltatorul de parcuri industriale si logistica.
Bucurestiul si zona de Vest a Romaniei au fost plasate pe locul 8 in topul celor mai dorite destinatii pentru activitati de logistica in acest an si pe locul 5 in 2018. Cele mai bune scoruri au fost obtinute la capitolul costuri din domeniul imobiliar și flexibilitatea si disponibilitatea fortei de munca. Asa cum era de asteptat, cel mai scazut scor a fost obtinut la capitolul infrastructura, dar si la terenurile si spatiile moderne de logistica disponibile.
Romania a reusit, totusi, sa surclaseze piete precum Frankfurt pe Main, Praga, Munchen, Hamburg, Barcelona sau Vestul Angliei.
Transporturile de marfa pe distanțe scurte și medii (maximum 300 km) vor continua sa fie facute preponderent cu camioanele. Mai mult de jumatate (in greutate) din marfurile din transportul rutier sunt transportate pe distanțe mai mici de 50 km. Mai mult de trei sferturi se vor desfasura pe distanțe sub 150 km, conform calculelor Eurostat. Pentru distante mari trebuie create legaturi feroviar-rutier sau rutier-aerian mai bune.
In acest context, amplasarea centrelor logistice de componente auto in apropierea aeroporturilor interne, dar si a fabricilor producatoare reprezinta prioritatea numarul unu. Aceasta amplasare duce la reducerea preturilor de cost, dar si la marirea vitezei de transport a marfii.
Componente auto la Ghiroda, SebeÈ™, Mioveni
Compania franceza MGI Coutier a inaugurat, in luna mai, fabrica de componente auto, care a fost construita langa Timisoara, la marginea comunei Ghiroda, investitia ridicandu-se la de 5,5 milioane de euro.
Potrivit directorului de filiala, Remi Leprat, fabrica a fost construita pe o suprafața de 9.200 mp, la marginea comunei Ghiroda, iar investiția se ridica la 5,5 milioane de euro.
“Fabricam componente pentru autovehicule, inchizatori si deschizatori de portiere pentru toate tipurile de vehicule Dacia, atat pentru productia din Romania, cat si pentru productiile din India, Brazilia, Rusia si Maroc. Recent am obtinut un contract de productie pentru un nou tip de maner pentru o masina care va aparea in luna septembrie. De asemenea, producem acele tuburi care fac legatura intre rezervor si motor pentru carburant si lichidul de frana pentru masinile Dacia si Ford. Acestea sunt piese de securitate care implica o mare responsabilitate din partea productiei. Producem si rezervoare si piese pentru spalarea parbrizului pentru Dacia”, a declarat Remi Leprat, directorul de filiala MGI Coutier.
Filiala companiei germane Daimler in Romania, Star Transmission, a inaugurat, in luna iulie, la Sebes (Alba), o noua unitate de productie pentru asamblarea cutiilor de viteze automate pentru autoturismele Mercedes-Benz, investitie prin care au fost create aproximativ 250 de noi locuri de munca.
Potrivit unui comunicat transmis de Star Transmission, societatea a pornit oficial linia de montaj a cutiilor automate de viteza in cinci trepte pentru autoturismele Mercedes-Benz.
Conform oficialilor companiei, in Sebes se vor monta cutiile de viteza automate pentru autoturismele de lux Mercedes Benz, linia de montaj, formata din doua linii principale si 11 linii secundare, fiind transferata din Germania si partial automatizata.
Dacia, cel mai mare exportator din Romania, produce masini finite, dar si piese pentru alte uzine ale grupului Renault. La nivelul anului trecut, 93% din productia uzinei a fost exportata.
Pe de alta parte, Uzina Mecanica si Sasiuri Dacia este cea de-a doua mare unitate de productie situata pe platforma de la Mioveni si aproximativ 70% din productia activitatii mecanice este destinata uzinelor din grupul Renault, pe primele locuri figurand Rusia, Turcia si Franta.
Centrul logistic din Mioveni alimenteaza 13 uzine ale aliantei Renault-Nissan, din 2005 pana in prezent fiind expediati pe cale rutiera, maritima sau feroviara 7,58 milioane metri cubi de piese, echivalentul a 3,4 milioane de masini.
Directia logistica Dacia gestioneaza si expeditia masinilor finite, saptamanal iesind pe portile uzinei 500 de camioane si 14-15 trenuri incarcate cu masini.
Dezvoltarea centrelor intermodale
Proiectul “portii de Vest a Romaniei” asteapta de doi ani prin sertarele de la Transporturi.
Prima initiativa pentru realizarea unui centru intermodal modern cu ajutorul banilor europeni a venit de la autoritatile locale din judetul Timis. Desi proiectul “Centrului Intermodal Regional de Transport Marfa Timisoara” a fost depus la Ministerul Transporturilor in toamna lui 2011, abia acum cateva luni a fost bagat in seama.
“Proiectul a fost depus si la Ministerul Transporturilor, si la CNCFR. O vreme a stat “pe ganduri” pe acolo pe undeva. Din februarie, suntem in evaluare Jaspers si speram ca anul acesta, se va aproba. Dupa ce studiul de fezabilitate va fi aprobat, depunem cererea de finantare”, a declarat pentru Business24, Sergiu Balasa, presedintele ADETIM, institutia care a realizat proiectul.
Valoarea proiectului se ridica la 22 de milioane de euro intr-o prima faza, o parte din bani fiind acoperita de Consiliul Judetean Timis. Institutia a alocat, in 2013, 1,5 milioane de lei pentru exproprieri.
Localitatea aleasa pentru dezvoltarea proiectului este Remetea Mare. Desi in Recas, localitatea contracandidata, CJ Timis detinea teren suficient, Remetea Mare are cateva avantaje de necontestat: este foarte aprope de Timisoara si are acces la aeroport.
Marfurile care vor intra in “Centrul Intermodal de Transport Johnny Weissmuller” vor putea fi transferate foarte usor de pe un vehicul pe altul: camioane, trenuri sau avioane. Structura intermodala se va realiza pe o suprafata de 23 ha, iar platformele de stocare se vor intinde pe o suprafata de 10 ha.
Proiectul este foarte important, avand in vedere ca circa 70% din totalul exporturilor si importurilor Romaniei se realizeaza pe ruta Vest – Uniunea Europeana. Insa marele avantaj este reprezentat de oportunitatile de dezvoltare ale zonei. Cu o astfel de infrastructura de transport, exportatorii vor dori sa construiasca unitati de productie, iar importurile din vest vor fi distribuite mai usor in tara.
Si “Poarta de Est” vrea intermodal pentru comertul cu Republica Moldova, Rusia si Ucraina.
Moldovenii vor sa implementeze conceptul in comuna Holboca: “Pe parcursul anului 2014 speram sa avem o prima imagine referitoare la aprobarea spre finantare a proiectului”, a declarat pentru Business24, Marius Parciu, purtator de cuvant al Consiliului Judetean Iasi.
Prima etapa ar urma sa fie realizata pe o suprafata de 10 ha, teren public, iar valoarea investitiei s-ar ridica la aproape 40 de milioane de euro. Si Centrul Intermodal de Transport de la Holboca ar avea potential de conectare rutier/feroviar/aerian, iar amplasarea rutiera si feroviara sunt pe reteaua centrala TEN-T. De asemenea, se ia in calcul, cu speranta, si viitoarea autostrada Targu Mures-Iasi-Ungheni.
Iesenii spera sa creeze “un pol de crestere economica in zona Moldovei, prin concentrarea de structuri de afaceri la Iasi, numita “Future Hub Iasi”, dupa cum se arata intr-un document de prezentare a proiectului.
Valoarea totala a proiectului este de 46 de milioane de euro, cu termen de finalizare de 24 de luni. Suprafata totala ocupata ar fi de 29 de ha, dintre care zona platformelor de incarcare/descarcare containere ar avea 9,23 ha.
Proiectul este foarte important pentru vecinii nostri din Republica Moldova, avand in vedere ca Romania ramane al doilea partener comercial al Republicii Moldova, dupa Rusia, fiind urmata de Ucraina.
Pitestiul ar putea avea aeroport
Aeroportul din Pitesti care ar putea deservi centrul logistic de la Mioveni se afla in faza de identificare a terenului si numai pentru transportul de pasageri.
Aerodromul Geamana sau un teren din comuna Albota sunt cele doua zone luate in calcul de autoritati pentru construirea unui aeroport in vecinatatea Pitestiului. Autoritatile iau in calcul si construirea unui aeroport mai mic, doar pentru curse charter. „Am identificat doar unde exista locatia, unde exista posibilitatea sa poata fi facut acest aeroport. M-am referit la curse charter pentru ca lungimea È™i latimea pistei nu trebuie sa fie foarte mari pentru curse charter, cursele de linie avand nevoie de cu totul alte dimensiuni“, a declarat Cristian Soare, prefectul judetului Arges.
Discutia este deocamdata la stadiul de intentie si a aparut pe fondul eforturilor facute de Pitesti pentru a deveni capitala de regiune. Programul de guvernare prevede ca fiecare regiune sa aiba un aeroport.
Aeroportul Brasov prinde contur
Aeroportul din Brasov care ar putea si el deservi centrele logistice se afla deja in lucru.
Lucrarile la pista se desfasoara intr-un ritm alert si vor fi gata in noiembrie. Consiliul Judetean a votat schimbarea Planului Urbanistic si s-a asociat cu Primaria pentru derularea acestui proiect.
La inceputul anului viitor va fi construit si turnul de control. Consiliul Judetean va aloca bani din bugetul propriu daca Guvernul va refuza in continuare finantarea. Asocierea cu Primaria se face in vederea construirii terminalului viitorului Aeroport. Intreaga investitie la Aeroport se ridica la 40 de milioane de euro, in loc de 60 de milioane, cat a fost estimarea oficiala. „Ne gandim foarte serios si la varianta cu un investitor privat pentru constructia terminalului, care ar insemna cam 10 milioane de euro, daca nu vom gasi si acesti bani pana la urma. Pana la sfarsitul acestui mandat, de aici vor zbura avioane. Inaugurarea aeroportului si primele zboruri vor fi pana la sfarsitul anului 2016“, a spus presedintele CJ BraÈ™ov, Aristotel Cancescu.
Aeroportul international Brasov-Ghimbav se construieste in apropierea societatii comerciale IAR Ghimbav, la aproximativ 12 kilometri de municipiul resedinta de judet. Pista aeroportului va avea o lungime de 2.820 de metri si o latime de 45 de metri, cu acostamente de 7,5 metri pe fiecare parte. Viitorul aeroport este insa mult mai atractiv pe partea de cargo, deoarece Brasovul este situat chiar in centrul tarii. Mai multe firme de logistica si-au inchiriat deja spatii in jurul aeroportului, aici urmand sa functioneze spatii mari de depozitare.
Aeroportul Craiova, modernizat
Aeroportul International Craiova a fost inaugurat anul trecut, chiar de Ziua Mondiala a Aviatiei Civile. Modernizarea aeroportului a inceput in urma cu trei ani, iar investitia, in valoare de aproximativ 10 milioane de euro, a fost suportata aproape integral de Consiliul Judetean Dolj. Au fost modernizate salile de asteptare la terminalele pentru plecari si sosiri, zonele Schengen si non-Schengen, dar si terminalele pe rute interne si externe. De asemenea, turnul de control a fost extins.
Modernizarea aeroportului reprezinta o gura de oxigen si pentru desfasurarea afacerilor din zona si nu in ultimul rand pentru fabrica de autoturisme Ford din Craiova, dar va ajuta la dezvoltarea intregii regiuni.
