- Interviu
Pentru un transport de calitate, soferii romani au nevoie de o retea de autostrazi si drumuri – expres care sa lege toate marile orase si centre industriale sau de logistica ale Romaniei, sustine Silvia Adriana Ticau, vicepresedinte al Comisiei de Transport si Turism din cadrul Parlamentului European, cea care a reusit .
Totodata, europalamentarul PSD Adriana Ticau este de parere ca este absolut necesar si urgent ca statele membre sa investeasca in intretinerea si modernizarea caii ferate conventionale, astfel incat aceasta sa poata asigura cel putin o viteza de 160 km/h. Adriana Ticau mai spune ca, pentru transportul feroviar de pasageri dintre capitalele europene, calea ferata de mare viteza poate asigura atat confortul, cat si siguranta pasagerilor.
Unul dintre subiectele asupra carora va concentrati foarte mult si care influenteaza dezvoltarea Romaniei si parcursul sau in Europa este infrastructura de transport si comunicatii. In opinia dvs., care sunt cele mai mari probleme ale transportatorilor romani?
Cred ca cele mai mari probleme ale transportatorilor rutieri sunt legate de calitatea infrastructurii de transport. Pentru a fi competitivi si, in acelasi timp, sa poata presta servicii de calitate, la preturi accesibile si in timp util, soferii din Romania au nevoie de o infrastructura rutiera moderna si sigura. Existenta unei retele de autostrazi si drumuri – expres care sa lege toate marile orase si centre industriale sau de logistica ale Romaniei reprezinta un minim necesar pentru operatorii de transport din Romania.
Pentru siguranta rutiera si pentru securitatea transporturilor, autostrazile, drumurile nationale, dar si drumurile judetene ar trebui dotate cu parcari sigure.
De asemenea, consider ca o legislatie clara, simpla si usor de aplicat este o conditie necesara pentru dezvoltarea sistemului de transport din Romania.
Tahografe inteligente, eficiente si accesibile
Recent, s-a semnat regulamentul privind aparatura de inregistrare in transportul rutier. Felicitari! In ce masura va imbunatati tahograful digital siguranta rutiera si respectarea drepturilor soferilor?
Pe 15 ianuarie 2014, Parlamentul European a votat raportul privind revizuirea regulamentului privind aparatura de inregistrare in transportul rutier – tahografele digitale.
Tahograful este folosit in transportul rutier pentru monitorizarea respectarii normelor privind timpul de conducere si perioadele de repaus, in vederea asigurarii sigurantei rutiere, a conditiilor de lucru decente pentru conducatorii auto si a concurentei echitabile intre intreprinderile de transport.
Scopul regulamentului propus, care il va inlocui pe cel in vigoare (din anul 1985), este reducerea posibilitatilor de a manipula tahograful, aplicarea mai eficienta a normelor sociale si reducerea sarcinii administrative prin valorificarea deplina a noilor tehnologii si introducerea unei serii de noi masuri de reglementare.
Noul regulament reprezinta un echilibru intre siguranta rutiera si imbunatatirea conditiilor de munca, pe de o parte, si respectarea vietii private si a datelor soferilor, pe de alta parte. Vrem ca tahograful inteligent sa fie eficient, insa la un pret accesibil.
Tahograful inteligent va fi introdus pe piata la 36 de luni dupa intrarea in vigoare a specificatiilor tehnice si va include doua noi functii: comunicarea de la distanta, utilizata pentru a efectua controale, si inregistrarea datelor de localizare.
Ati introdus si cateva modificari semnificative la propunerea de regulament prezentata de catre Comisia Europeana…
Este vorba despre utilizarea de norme si specificatii tehnice deschise, utilizarea exclusiva a conexiunilor la un serviciu gratuit de pozitionare prin satelit, introducerea de noi garantii legate de protectia datelor si confidentialitate, instruirea ofiterilor de control si dotarea acestora cu echipamente de comunicare la distanta inaintea unui termen stabilit, clarificarea dispozitiilor privind obligatiile si raspunderea companiilor.
In textul regulamentului au fost incluse noi dispozitii privind functiile tahografelor, datele care urmeaza sa fie inregistrate, avertismentele si afisarea informatiilor destinate conducatorului auto. In ceea ce priveste inregistrarea datelor de localizare, au fost introduse puncte suplimentare pe langa inceputul si sfarsitul perioadei zilnice de munca, pentru o mai buna aplicare a controalelor. Astfel, inregistrarea se realizeaza automat, la fiecare trei ore de condus continuu.
In interesul unui proces clar, eficient, proportional si uniform de aplicare a normelor de securitate sociala in transportul rutier, este esential ca autoritatile statelor membre sa aplice in mod uniform regulile. Textul regulamentului specifica faptul ca, in niciun caz, comunicarea la distanta in scopuri de control sa nu poata duce la aplicarea automata de amenzi sau de sanctiuni pentru conducatorul auto sau intreprinderea de transport.
Nu in ultimul rand, principala preocupare a Parlamentului a fost aceea de a se asigura ca legislatia se aplica doar „conducatorilor auto profesionisti”. Astfel, textul nu impune obligativitatea utilizarii tahografelor pentru vehiculele mai mici de 7,5 tone utilizate pentru transportul de materiale, echipamente sau masini utilizate de conducatorul auto in exercitarea profesiei sale, alta decat cea de conducator auto si care sunt utilizate exclusiv pe o raza de 100 km de la sediul intreprinderii si cu conditia ca principala activitate a conducatorului auto sa nu fie cea de conducere a vehiculului.
Legatura multimodala necesara
Ati declarat recent ca, pentru pasageri, calea ferata de mare viteza este cea mai eficienta modalitate de transport. Explicati importanta acesteia si de ce este necesara o legatura intre nodurile urbane si porturile fluvial maritime din reteaua centrala TEN-T. In ce masura sunt necesare investitiile in dezvoltarea si modernizarea caii ferate traditionale?
Transportul feroviar este un mod de transport sigur si mai putin poluant. Din pacate, in ultimii treizeci de ani, la nivel european, nu s-au alocat suficiente fonduri pentru intretinerea si modernizarea infrastructurii de transport feroviar. Consider ca pentru transportul feroviar de pasageri dintre capitalele europene sau dintre nodurile urbane ale Uniunii Europene, calea ferata de mare viteza poate asigura atat confortul, cat si siguranta pasagerilor. Putem aici da exemplele cailor ferate de mare viteza Londra-Bruxelles, Paris-Bruxelles, Bruxelles-Strasbourg, Londra-Paris, Paris-Köln, Paris-Amsterdam, Paris-Barcelona, care nu doar ca asigura o legatura rapida si sigura intre aceste mari orase, dar preiau o mare parte dintre pasagerii care utilizau transportul aerian pe aceste rute.
Atat porturile fluviale si maritime, cat si nodurile urbane din reteaua centrala TEN-T sunt nu doar importante aglomerari urbane, cat si importante puncte turistice. De aceea, in special in perioadele de vacanta sau de sezon turistic, existenta caii ferate de mare viteza in aceste puncte importante ale retelei TEN-T asigura atat preluarea unui important flux de pasageri, dar si o legatura multimodala absolut necesara. De asemenea, calea ferata de mare viteza care sa lege nodurile urbane si porturile fluviale si maritime din reteaua centrala TEN-T este o alternativa absolut necesara la transportul aerian, in special pentru situatii in care acesta nu este operational, asa cum s-a intamplat in cazul norului de cenusa vulcanica, in 2010, cand a afectat grav transportul aerian european.
Modernizarea caii ferate, necesara
In ce masura calea ferata de mare viteza este oportuna pentru transportul feroviar regional?
Calea ferata de mare viteza nu este oportuna pentru transportul feroviar regional, pe distante scurte, unde un numar mare de localitati trebuie deservite.
De aceea, consider absolut necesar si urgent ca statele membre sa investeasca in intretinerea si modernizarea caii ferate conventionale, astfel incat aceasta sa poata asigura cel putin o viteza de 160 km/h. Din pacate, in Romania, din cauza investitiilor insuficiente in infrastructura feroviara din ultimii 20 de ani, pe numeroase sectiuni se circula cu limitari de viteza, ceea ce face adesea calatoria cu trenul mai lunga decat cea cu masina pe aceeasi distanta.
Reguli armonizate pentru revizie si intretinere
Avand in vedere cresterea accidentelor feroviare, ce masuri ar trebui si ar putea fi luate pentru a creste siguranta transportului feroviar pe teritoriul Uniunii Europene?
In domeniul sigurantei rutiere exista autoritati, atat la nivel national, cat si la nivel european, care au atributii specifice in acest domeniu. In acelasi timp, intretinerea si modernizarea infrastructurii feroviare si a materialului rulant, dar si continua pregatire a personalului pot contribui la cresterea sigurantei in transportul feroviar.
De altfel, Uniunea Europeana a inceput un proces de armonizare a regulilor operationale si de siguranta in transportul feroviar, precum si a regulilor de investigare a accidentelor feroviare. Numarul mare de accidente feroviare din ultimii ani, la nivel european, a aratat ca sunt absolut necesare anumite reguli obligatorii, armonizate la nivelul UE, privind frecventa si intervalele la care, pentru vagoanele de marfa si de pasageri, dar si pentru locomotive, trebuie realizate revizia tehnica si intretinerea. In acelasi timp, interoperabilitatea sistemelor feroviare ale statelor membre, precum si sistemele de control al trenului si de semnalizare au un rol critic in asigurarea sigurantei transportului feroviar.
UE a inceput un amplu proces de unificare a sistemelor de semnalizare la nivel european, prin implementarea sistemului ERTMS/ETCS, a carui finantare poate fi asigurata inclusiv prin Mecanismul de Conectare a Europei. Incepand din acest an, prin Mecanismul de Conectare a Europei, vor fi finantate aplicatii telematice, precum componentele terestre si de bord ale ERTMS, in proportie de 50% din costurile eligibile.
Investitii in modernizarea materialului rulant
Exista posibilitatea de a se adopta masuri specifice pentru reducerea automata a vitezei excesive pe calea ferata?
Una dintre componentele sistemului ERTMS de management al traficului pe calea ferata europeana este ETCS (Sistemul European de Control al Trenului). Un calculator de la nivelul trenului, Eurocab, compara viteza trenului, asa cum este transmisa de calea ferata, cu viteza maxima admisa, si incetineste trenul, in mod automat, daca aceasta este depasita. Tocmai de aceea, consider ca statele membre trebuie sa investeasca in modernizarea atat a materialului rulant, cat si a infrastructurii de cale ferata pentru a implementa, la nivelul intregii Uniuni Europene si cu prioritate de-a lungul retelei de transport trans-european, sistemul ERTMS.
Strategie pentru Dunare
Totodata, trecand oarecum in alt registru: care este importanta strategiei pentru Dunare?
Avand o lungime de 3.000 km, Dunarea formeaza cel mai mare bazin international hidrografic din lume. In jur de 115 milioane de oameni traiesc in aceasta regiune cu un enorm potential economic si social. Ca reactie la problemele comune cu care se confrunta, 14 tari au dezvoltat, impreuna cu Comisia Europeana, o strategie pentru Regiunea Dunarii. 9 dintre aceste tari sunt membre ale UE.
Era nevoie de o strategie UE pentru regiunea Dunarii pentru a reuni eforturile, programele si proiectele de cooperare pentru dezvoltarea economica si sociala a acestei regiuni.
Ce s-a facut, pana acum, pentru ca potentialul Dunarii sa fie suficient exploatat?
Cooperarea in regiunea Dunarii are deja o traditie indelungata. Una dintre primele institutii europene, Comisia Europeana a Dunarii a fost infiintata in 1856, cu sediul la Galati, avand ca obiectiv asigurarea liberei navigatii pe Dunare.
In decembrie 2010, Comisia Europeana a adoptat Strategia UE pentru regiunea Dunarii si Planul de Actiuni aferent acesteia.
Strategia promoveaza proiecte transnationale concrete cu impact asupra regiunii si ofera un nou impuls actiunilor din regiune. Statele membre isi definesc regiunile de dezvoltare si pot utiliza fondurile structurale pentru dezvoltarea fiecarei regiuni, tinand cont de nivelul si necesitatile de dezvoltare ale acesteia. Administrarea acestor fonduri se realizeaza de catre si in interiorul unui stat membru.
Parlamentul European a fost si este un partener constant in definirea si implementarea acestei strategii europene. In 2009 am creat un grup de lucru numit MEP Danube Forum, care are ca obiectiv facilitarea dialogului intre toate partile implicate in procesul de implementare a strategiei UE pentru Regiunea Dunarii. Prin intermediul Forumului, alaturi de colegi din toate statele membre de-a lungul Dunarii, am initiat dezbateri in plenul Parlamentului European, urmate de rezolutii si am organizat numeroase reuniuni si evenimente de sustinere a dezvoltarii regiunii Dunarii.
Am reusit introducerea, in textul final al regulamentelor privind retelele transeuropene de transport si Mecanismul de Conectare a Europei, a unor amendamente care sustin dezvoltarea transportului pe caile navigabile, in special pe Dunare. Am introdus in regulamente investitiile aferente dezvoltarii transportului naval, in special pentru lucrari si studii la o serie de tronsoane si eliminarea blocajelor existente, modernizarea porturilor pe apele navigabile interioare, asigurarea de conexiuni cu hinterlandul pentru Canalul Main-Dunare (Kelheim-Constanta/Midia/Sulina), includerea Portului Galati in reteaua centrala TEN-T si dezvoltarea de platforme multimodale pentru porturile Giurgiu si Galati, precum si instalatii de spargere a ghetii pentru Portul Constanta.
In iunie 2013, Comisia Europeana a publicat primul raport de evaluare privind Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunarii.
Mentionati cateva actiuni si proiecte realizate.
Finalizarea podului Calafat-Vidin, cofinantat din fonduri europene, care completeaza o importanta veriga lipsa in reteaua transeuropeana de transport. Un alt proiect este DANUBE FLOODRISK, care realizeaza baze de date comune si cartografierea inundatiilor. Mai mentionez si forumul de afaceri al regiunii Dunarii, care ofera o platforma importanta de creare de retele pentru peste 300 de IMM-uri din regiune, precum si realizarea centrelor de transfer de tehnologie (in curs de infiintare in regiunea Dunarii). Trebuie punctat si proiectul-pilot in care scolile si elevii din regiunea Dunarii elaboreaza in comun cursuri de formare inovatoare si programe educationale creative pentru promovarea contactelor transnationale intre culturi, cu accent pe cetatenia activa si angajamentul in favoarea dezvoltarii sustenabile.
De asemenea, a inceput activitatea de infiintare a unui serviciu de date de referinta si infrastructura pentru intreaga regiune a Dunarii privind probleme comune, precum protectia mediului, navigabilitatea, irigatiile si dezvoltarea agricola si productia de energie.
Subliniez importanta ca statele membre sa includa in programele operationale sectoriale, pentru perioada 2014-2020, proiectele strategice aferente strategiei Uniunii pentru regiunea Dunarii.
CARTE DE VIZITA
SILVIA ADRIANA TICAU
Vicepresedinte al Comisiei de Transport din Parlamentul European
– fost secretar de stat si fost ministru al Comunicatiilor si tehnologiei Informatiei;
– este europarlamentar PSD, vicepresedinte al Comisiei de Transport si Turism din Parlamentul European;
– este membra a Comisiei pentru Industrie, Cercetare si Energie din Parlamentul European si membra a STOA;
– este initiatoarea si presedinte „MEP Danube Forum” din Parlamentul European;
– este raportor al Parlamentului European pentru regulamentul privind tahograful si pentru regulamentul privind conditiile care trebuie indeplinite pentru exercitarea ocupatiei de operator de transport rutier.
