- Interviu
Grupul STAMH, lider de piață în Europa Centrală și de Sud-Est, oferă servicii personalizate de consultanță, proiectare și automatizare pentru depozite și centre de distribuție marfă, inclusiv gestionare de soft-uri.
Despre nevoile sectorului logistic, tehnologizarea și robotizarea depozitelor, oportunități și provocări, dar și cum se va dezvoltă industria în 2030 ne-a vorbit Mihai David, Administrator al STAMH Systems România.
1. Fondat în anul 2000, prezent în 22 de țări și lider de piață în Europa Centrală și de Sud-Est, Grupul STAMH este un nume cu rezonanță și în țara noastră. Care au fost principalele provocări în dezvoltarea business-ului?
A. În primul rând, am găsit o piață trecută de maturitate în sensul în care cea mai mare parte din cererile de rafturi ajunseseră să fie ofertate “automatizat”. Un exemplu sunt depozitele 3PL, unde informațiile considerate suficiente erau greutatea pe palet și numărul de nivele de grinzi – care la rândul lor erau standard. Spre exemplu, tehnic vorbind, majoritatea ofertelor erau pentru 1 tonă/ palet și 4 nivele de grinzi dispuse din 2 în 2 m. Provocarea a constat în schimbarea modului de ofertare: de la modelul standard la crearea de soluții personalizate pe aplicație. O standardizare, în condițiile unei firme care face logistică pentru altele, înseamnă, de fapt, o supradimensionare puternică a rafturilor, fără să se poată mula pe cerințele unui client care evoluează în timp, ceea ce pentru un furnizor de sisteme de depozitare reprezintă un avantaj, deoarece prețul de vânzare este mai mare. Cel mai dificil a fost să obișnuim furnizorii de servicii 3PL să se focuseze pe tipul de marfă și pe numărul total de paleți care încap în depozit, pentru a deveni mai competitivi prin extinderea afacerii și păstrarea clienților existenți care și-au scalat business-ul și au cerințe logistice noi.
B. O altă provocare a fost ieșirea din zona de confort a rafturilor convenționale către soluții semi-automatizate. De regulă, la soluțiile semi sau complet automatizate există nevoia ca unitatea de depozitare să fie ținută foarte bine sub control iar cele mai potrivite aplicații care pot fi optimizate în acest sens sunt fabricile sau liniile de producție, deoarece își pot ajusta modul de ambalare și paletizare în funcție de solicitările logistice.
C. Cel mai important pentru noi a fost să găsim nu doar în rândul clienților ci și în colegii din echipa noastră oameni care au viziune, care nu pun niciodată profitul înaintea siguranței și care înteleg că anumite procese, chiar dacă sunt mai rigide sau necesită o perioadă mai mare de implementare, trebuie urmate pentru a atinge nivelul maxim de calitate și siguranță pe termen lung.
2. Dar cea mai mare oportunitate?
Oamenii alături de care am lucrat. Grupul STAMH este foarte bine organizat, cu departamente și angajați specializați, inclusiv cu firmă specializată în cadrul grupului, dedicată procesului de asamblare. La partea de achiziții au fost redefiniți la nivel european parametrii contractuali cu furnizorii, reușind să obținem o calitate ireproșabilă a materialelor, dar și a produsului finit. În aceste condiții am putut oferi clienților produse top quality la prețuri mult mai accesibile.
3. Care este produsul “tractor” și cum se completează soluțiile oferite de STAMH în strategia de dezvoltare?
Putem presupune că în această “categorie” se pot încadra sistemele de rafturi convenționale pentru paleți, unde, chiar dacă volumele sunt foarte mari, există mulți furnizori. Modul în care noi încercăm să folosim produsul nostru cel mai vândut, pe lângă “deschiderea ușii” și începerea unei discuții cu un potențial client, este la nivel tehnic: utilizăm componente din produsul standard în proiectele complexe. Astfel, în funcție de aplicație, le putem folosi la baza sistemelor convenționale sau mobile, Drive-in sau Shuttle Atlas 2D. Așadar, oferim cea mai bună soluție pt fiecare necesitate prin identificarea, în cadrul fiecărei aplicații, a sub-aplicațiilor și soluțiilor diferite necesare în același depozit. Un exemplu elocvent sunt spațiile în care sunt necesare zone de buffer, zone de depozitare cu acces individual la fiecare palet sau tip de marfă sau alte zone de stocare tip bulk. Deci, se pot implementa 5-6 soluții diferite în același depozit.
4. Cum evaluați anul 2022 și ce așteptări aveți de la 2023?
2022 a fost un an stabil, matur din punct de vedere al investițiilor în zona de logistică, unde interesul pentru automatizarea proceselor de picking a înregistrat un trend ascendent iar achizițiile s-au bazat pe sisteme de rafturi noi. STAMH Systems România a înregistrat o creștere de 3 ori a cifrei de afaceri, raportată la rezultatele anului precedent.
2023 ne-a oferit, deja, startul în planul de implementare a sistemelor automatizate. Încă din prima săptămână am demarat lucrările de montaj pentru un sistem complet automatizat pentru paleți la un depozit construit, practic, pe structura de rafturi. Este vorba despre un un hub logistic strategic localizat, cu accesibilitate imediată către orice zonă din țară, unde se va lucra la intervale de temperatură tip deep-freeze și refrigerare.
5. Robotizarea, inteligența artificială și digitalizarea pot fi numite „must have”-urile industriei. Oportunitățile sunt evidente dar, totuși, vedeți și dezavantaje?
Sunt procese repetitive, identice, foarte bine definite, în aplicații cu un volum suficient de mare pentru ca un sistem automatizat să poată oferi un grad înalt de eficiență. Robotizarea poate fi considerată un dezavantaj doar în aplicațiile care nu întrunesc toate aceste condiții, deoarece este destul de dificil de stabilit o procedură de operare, adaptabilitatea unui robot la procesele logistice fiind foarte redusă în acest caz.
Privitor la inteligența artificială, aceasta va oferi întotdeauna, oricât de avansată ar fi și unde este aplicată, un răspuns statistic format în urma calculului unei medii statistice a tuturor răspunsurilor primite din diferite surse de informații. Așadar, dacă inteligența umană nu elimină răspunsurile greșite din datele furnizate către AI, vor exista întotdeauna răspunsuri în neconcordanță cu realitatea. Cel mai bun exemplu: dacă un program AI are 4 intervievați în care unul spune că 1+1=2 și restul spun că 1+1=3, răspunsul AI va fi întotdeauna = 2,xx – deci o medie. AI va permite soft-ului să se adapteze unor condiții, însă dacă se bazează pe răspunsurile pe care le primește, poate oferi erori deoarece nu poate gândi out-of-the-box.
Digitalizarea este un concept care, din punctul nostru de vedere, se referă la comunicarea dintre oameni și poate fi foarte utilă dacă sunt oameni care comunică unii cu altii și care știu să opereze programele sau stiu să comunice prin intermediul acestora. Un aspect interesant acum este legat de forța de muncă, deoarece, datorită mobilității acesteia, modul de comunicare devine mai dificil între cei care decid ce operații trebuie făcute și executanți. Întâlnim un nivel ridicat de digitalizare în companiile care folosesc forță de muncă externă, oameni care nu cunosc limba, avantajul fiind doar când se folosește o interfață extrem de sugestivă, care elimină dependența de operatorii care știu procesele sau limba și oferă flexibilitate în alegerea forței de muncă. În domeniul nostru, digitalizarea eficientizează timpul de execuție prin aducerea mărfurilor la operator, eliminarea distanțelor parcurse de operator, indicarea exactă a mărfurilor care necesită preluare dar și a cantității acestora. Practic, prin sistemele oferite, noi mergem mai departe de o simplă comunicare, ajungând la eficientizarea întregii operațiuni.
6. România este o piață cu un ritm accelerat de dezvoltare în industria transporturilor și logisticii. Sunt automatizate depozitele din România?
În acest moment sunt doar câteva depozite automatizate la nivel de țară. Estimativ, ne raportăm undeva între 5-10 astfel de depozite. Acesta este și motivul pentru care grupul STAMH, furnizor de soluții de depozitare, a dezvoltat două noi linii de producție pentru sisteme de stocare și preluare paleți complet scalabile, robotizate, respectiv pentru depozitarea cutiilor cu produse mici sau activități de picking: Atlas®2D și eScala®3D.
Comparativ cu soluțiile deja existente, care nu pot fi modificate ulterior implementării și care în timp pot necesita noi tehnologii, STAMH furnizează sisteme pentru care posibilitatea adăugării de echipamente noi suplimentar celor deja implementate reprezintă un avantaj real atunci când aplicația clientului crește în intensitate. Atlas®2D și eScala®3D vor ajuta beneficiarii să-și crească volumele de depozitare, tranziția fiind un proces lin, dat fiind faptul că ele se pot conecta la sistemele ERP și WMS ale partenerilor noștri.Comparativ cu alte sisteme, costurile de depozitare vor fi mai mici deoarece sunt eliminate lifturile și conveioarele. Vorbim de două modele eficiente energetic, scalabile în debit și capacitate, ce pot deservi mai multe culoare și nivele de operare, având un “Return of Investment” rapid.
Aplicațiile țintă pentru aceste sisteme sunt depozitele de băuturi imbuteliate, retail, comerțul online, farma, FMCG, high-tech, automotive, modă, industria chimică.
7. STAMH oferă soluții complete. Cum vă diferențiați de concurență?
Echipa STAMH Systems are o vastă experiență în proiectarea sistemelor de depozitare, care iese în evidență la momentul planificării proiectelor de eficientizare a activităților din depozite sau centre de distribuție. Consultarea unui specialist versus a unui cunoscător poate avea un impact major la momentul evaluării inițiale a proiectelor, a eficienței investiției într-un depozit de marfă, centru logistic sau chiar linie de producție.
8. Cum se poziționează România comparativ cu celelalte țări în care activează Grupul STAMH?
România reprezintă o piață destul de mare, cu influențe culturale și viziune asupra logisticii foarte variate. Avem companii cu o gândire just-in-sequence (industria automotive), companii 3PL care trebuie să se poată adapta oricărui potențial client, aplicații de depozitare la sfârșitul liniei de producție sau de sortare pentru expediere. Dar în cadrul grupului STAMH sunt și filiale în țări mult mai bine dezvoltate unde tradiția în logistică are mai mulți ani de experiență. Așadar, învățăm foarte mult de la colegii noștri din grup astfel încât să putem să încheiem parteneriate de lungă durată cu firmele din România.
9. Care este proiectul în care vă canalizați cea mai multă energie anul acesta?
Pentru noi, toate proiectele sunt importante și nu facem o astfel de diferențiere, nici măcar în funcție de tipul aplicației sau al nivelului de complexitate. De cele mai multe ori, proiectele “mici” sunt cele mai complexe, deoarece trebuie să te asiguri că ai “cules” corect toate datele necesare.
Pe de altă parte, complexitatea poate fi dată și de tipul de soluție aplicată. Un exemplu este proiectul demarat la începutul anului unde avem 7 furnizori diferiți pentru subcomponente, considerat “complex” în sensul în care include și conveioare și uși pentru ecluza dintre zona tampon (unde se face egalizarea temperaturii) și depozitul frigorific. Sunt furnizori de rafturi, furnizori de echipamente care preiau în mod automat paleții, sunt integrări pe parte de material flow system, PLC (controller logic programabil), sunt integrări WMS și ERP cu sistemul automatic de scanare și cântărire, cu sistemul de verificare a stării paleților și a modului cum sunt introduși în depozit.Toate aceste sisteme trebuie să funcționeze împreună, la final, la simpla apăsare a unui buton.
10. Cum vă imaginați că va arăta industria în 2030?
Industria este și va fi dominată permanent de cerințe noi dar va avea în continuare nevoie de operatori umani deoarece aceștia nu vor putea fi 100% înlocuiți de sisteme automate în toate procesele și, mai ales, în gradul de adaptabilitate pe care factorul uman îl are. Pe de altă parte, în România, automatizarea modului de depozitare va ajunge, așa cum în alte țări există deja, la nivelul la care paletul se va duce automat de pe linia de producție în zona de depozitare, de unde tot automatizat se duce spre zona de preluare iar de acolo, cu ajutorul unui card de acces sau a unui cont, șoferul va prelua singur marfa. Practic, în 2030, depozitele mari vor avea oameni doar în zona de mentenanță și în cea de logistică decizională.
