- Opinii
Acest lucru necesita ca Romania sa dispuna de o viziune clara de administrare atat la nivel central, cat si la nivel local. Este adevarat ca Romania si Bulgaria, inca din 1989, se aflau pe ultimele locuri, ca nivel de dezvoltare economica. In plus, Romania avea cea mai mare pondere a populatiei active care se ocupa cu agricultura (chiar mai mare decat ponderea populatiei agricole din Bulgaria). Mentionez ca ritmul de crestere al PIB-ului per capita la nivel mondial in perioada 2000-2008 a fost de 3,2% medie anuala, iar Uniunea Europeana, tot in aceasta perioada, a avut o crestere de 2,3%, cu precizarea ca principalele tari puternic dezvoltate din UE au inregistrat o crestere mai mica decat media totala din UE, respectiv Germania (+1,2%), Franta (+1,8%), Italia (+1,8%) si Regatul Unit al Marii Britanii (+ 2,5%). Un ritm de dezvoltare mai mic decat media mondiala a avut si Japonia, respectiv un ritm de 1,6%. In schimb, tarile emergente au inregistrat un nivel mediu peste media mondiala, si anume: India (+7,9%) si China (+10,4%), cresterea inregistrata de China fiind de trei ori mai mare decat media mondiala.
Romania a batut pasul pe loc zece ani
In ce priveste Romania, in perioada 1989-1999, evolutia PIB a fost contradictorie, cu diferente foarte mari de la an la an, astfel ca in anul 1991 s-a inregistrat o reducere a acestuia cu 12,9%, iar in 1992 (fata de 1991) reducerea a fost de 8,1%. Chiar daca in anii 1993, 1994, 1995 si 1996 s-au inregistrat cresteri mici, in total, in perioada 1990-1999, s-a inregistrat o crestere negativa de -2,7%. Asadar, putem spune ca, timp de 10 ani, pana in anul 2000, Romania a batut pasul pe loc.
Perioada fasta de dezvoltare economica pe plan mondial intre anii 2000-2008 s-a manifestat si in Romania, astfel ca media cresterii anuale in aceasta perioada a fost de 5,5%, inregistrandu-se o crestere mai mare decat in tarile dezvoltate.
Aceasta a determinat o crestere a nivelului de trai si a facut ca Romania sa devina un punct de atractie pentru investitorii straini. Luand in considerare acest ritm de crestere economica a PIB-ului in perioada mentionata si rezultatele favorabile obtinute in anul 2013 si primul trimestru al anului 2014, mai ales in cresterea ritmului dezvoltarii industriei si exportului, putem sa speram ca in perioada 2014-2020 sa obtinem un ritm de dezvoltare de 5,5%-5,6% pe an. Aceasta speranta se bazeaza si pe un deficit bugetar acceptat si aprobat de FMI si de UE, pe realizarea, pentru prima data din anul 1989, a unei balante comerciale echilibrate, precum si pe un cont curent apreciat ca fiind cel mai bun dupa 1989.
In plus, datoria externa a tarii noastre, ca pondere in PIB, este una dintre cele mai mici din Europa. Sunt tari din Uniunea Europeana in care datoria externa este mai mare decat Produsul Intern Brut (Grecia, Italia, Portugalia, Cipru, Irlanda si Spania).
Salariile mai mari pot opri emigratia
In ultimii ani, populatia Romaniei, indeosebi la sate, a imbatranit, pe de o parte, din cauza cresterii fenomenului emigratiei persoanelor tinere si calificate, iar pe de alta parte din cauza cresterii negative a diferentei dintre rata natalitatii si cea a mortalitatii. Emigratia nu poate fi oprita atat timp cat salariu mediu anual in Romania este de circa 3.800 de euro in timp ce in principalele tari europene (Germania, Franta, Regatul Unit, Olanda, Irlanda) acesta este intre 24.000 si 30.000 de euro. Cu toate acestea, cea mai mare migratiune este in tarile de limba latina, mai accesibila celor care emigreaza, intrucat chiar si in aceste tari, salariu mediu anual este de circa 18.000 de euro, de circa patru ori mai mare decat salariu mediu anual din tara noastra. Aceasta situatie obliga Romania si UE sa creasca numarul de locuri de munca prin investitii de inalta tehnologie precum si salariile, pentru a reduce ritmul de emigrare din Romania.
Ce este necesar pentru cresterea PIB
In perioada 2014-2020 trebuie sa folosim toate posibilitatile ca ritmul de crestere a Produsului Intern Brut sa fie, asa cum am mai aratat, de cel putin 5,5%-5,6% anual, respectiv:
– imbunatatirea absorbtiei tuturor fondurilor europene alocate Romaniei, cu prioritate celor alocate infrastructurii de transport, agriculturii si mediului, precum si folosirea chibzuita a acestora;
– stimularea investitorilor prin alocarea de terenuri dotate cu utilitati si conectate la infrastructura de transport interna si internationala;
– scutirea de plata impozitelor pe profit, pentru 5 ani, a investitiilor de inalta tehnologie;
– implicarea institutiilor statului, ministere si autoritati locale, in pregatirea personalului in domeniul tehnic pentru a facilita angajarea rapida a acestuia in noile investitii;
– modernizarea infrastructurii de transport folosind atat fondurile de la bugetul de stat, cat si fondurile bugetelor locale, investitii care sunt de folos atat investitorilor straini cat si productiei materialelor de constructii utilizate in infrastructura de transport;
– cresterea ritmului de modernizare a infrastructurii de transport si a micsorarii distantei de transport precum si a duratei de transport folosind si parteneriatul public-privat in acest domeniu (in special in constructia podurilor, a tunelurilor si a drumurilor greu accesibile);
– imbunatatirea radicala a publicitatii resurselor noastre pe plan extern, in vederea atragerii investitorilor straini in Romania implicand ministerele, camerele de comert judetene, reprezentantele diplomatice ale Romaniei.
Asadar, numai prin implicarea intregului personal din ministere, administratii locale, reprezentante diplomatice din strainatate si prin contacte permanente ale guvernului Romaniei cu celelalte guverne ale tarilor din Uniunea Europeana, dar si din alte tari, se poate obtine cresterea investitiilor straine directe si implicit crestere economica, fapt ce conduce la cresterea locurilor de munca, inclusiv a salariilor. Numai in acest mod putem ca, in perioada 2014-2020, sa ne apropiem de nivelul mediu de dezvoltare a tarilor din UE.
Prof. Radu Pencea
