- uncategorized
Felicia Niculae
Ministrul transporturilor, Ramona Manescu, a afirmat ca, anii trecuti, autoritatile au pus accentul mai mult pe transportul rutier, in detrimentul celui feroviar. De aceea, in prezent, unul dintre obiectivele principale ale Ministerului Transporturilor este sa transfere cat mai mult atat transporturile de marfa, cat si cele de pasageri de pe rutele rutiere pe cele feroviare, care ar trebui sa fie mai ieftine.
De la Viena la Constanta, cu 200 km/ora
Ministerul Transporturilor si investitorii chinezi ar putea finaliza in 2014 proiectul tronsonului romanesc al trenului de mare viteza Viena-Budapesta-Bucuresti-Constanta. „Discutam impreuna cu partenerii chinezi despre trenul de mare viteza Viena-Budapesta-Bucuresti-Constanta. De la frontiera pana la Constanta putem face acest tronson si fara fonduri europene. Anul acesta speram sa finalizam cel putin proiectul prin care sa putem incepe realizarea constructiei efective a liniei”, a declarat Ramona Manescu la Antena 3.
Autoritatile vor ca, peste sase ani, trenul de mare viteza sa se poata deplasa cu 200 kilometri pe ora. „Pana la finalul perioadei 2014-2020 ne dorim ca in Romania sa avem trenuri de mare viteza, trenurile de marfa sa poata circula cu 120 de kilometri pe ora, cele de pasageri cu 160 de kilometri pe ora, iar trenul de mare viteza de la granita la Constanta sa circule cu 200 de kilometri pe ora”, a mai declarat Ramona Manescu.
Linia de mare viteza Viena-Budapesta-Bucuresti-Constanta trebuie construita de la 0 si, potrivit sefei de la Transporturi, se va ridica la un cost estimat de aproximativ 11 miliarde de euro. „Este un proiect foarte mare pe care fara parteneriatul cu China nu am fi putut sa-l realizam. Sigur, vom incepe cu tronsonul Bucuresti-Constanta, care poate fi realizat in timp mai scurt, aici conditiile de teren fiind mult mai usoare. Insa de la Bucuresti pana la granita cu Ungaria traseul este un pic mai dificil, din cauza trecerilor prin munte, unde va fi nevoie de constructie de tuneluri si viaducte”, a mai precizat Ramona Manescu.
Va creste numarul de pasageri
Potrivit ministrului, proiectul care va lega Bucuresti de Viena ar avea un impact major asupra cresterii numarului de pasageri pe calea ferata si ar permite circulatia trenurilor cu viteze de peste 200-250 km la ora.
Reamintim ca la finele lunii noiembrie, premierul Victor Ponta a declarat ca, in urma Forumului de Afaceri China-Europa de Sud-Est, care a avut loc la Bucuresti, partea chineza a venit cu propunerea pentru a-si promova noua tehnologie in materie de trenuri de mare viteza si a precizat ca, pentru inceput, va exista un prim proiect-pilot cifrat la 500 de milioane de euro.
Alte proiecte pe care autoritatile le-au propus partii chineze vizeaza modernizarea inelului feroviar din jurul Capitalei, linia de cale ferata Iasi-Giurgiu sau dezvoltarea a doua terminale multimodale pentru Portul Constanta. Linia de cale ferata Iasi-Bucuresti-Giurgiu, cu o lungime de 669 km, este reabilitata doar pe o portiune de 51 kilometri, restul necesitand lucrari ample.
Calea ferata de mare viteza, cea mai eficienta
Silvia-Adriana Ticau, vicepresedintele Comisiei de Transport si Turism din Parlamentul European, a subliniat, in cadrul unei dezbateri, importanta transportului feroviar in UE, in special a transportul feroviar de mare viteza: „Pentru coridoarele de transport transeuropean, in special in ceea ce priveste transportul pasagerilor, calea ferata de mare viteza este cea mai eficienta modalitate. Calea ferata de mare viteza ar trebui sa lege nodurile urbane si porturile fluviale si maritime din reteaua centrala TEN-T. In acelasi timp, UE trebuie sa faca investitii substantiale in dezvoltarea si modernizarea caii ferate traditionale”.
In cadrul dezbaterii a fost prezentat si un studiu privind analiza cost-beneficii pentru transportul feroviar de foarte mare viteza, care poate contribui la indeplinirea obiectivelor Comisiei Europene de a muta transportul pasagerilor pe distante medii catre transportul feroviar. Acest studiu ar putea fi utilizat de catre Comisia Europeana pentru evaluarea proiectelor TEN-T, astfel ca utilizarea fondurilor europene sa fie cat mai eficienta. „Prin amendamentele depuse la regulamentul TEN-T, am reusit introducerea in reteaua centrala de transport transeuropean a conexiunii Bucuresti-Budapesta-Constanta, pentru realizarea de studii si lucrari pentru reteaua feroviara de mare viteza”, a conchis Adriana Ticau.
