- uncategorized
Comenzile de aeronave sunt amanate sau anulate, companiile producatoare si furnizorii acestora isi restrang activitatea si recurg la concedieri, traficul de marfa si cel de pasageri au scazut mai mult decat in 2001, cand piata a suferit ultimul soc major… asa se prezinta la ora actuala industria aeronautica.
Probleme mai grave decat in 2001
Exprimata in cifre, situatia arata in felul urmator: veniturile obtinute in acest an se vor reduce cu 15%, la 448 de miliarde de dolari dupa estimarile IATA, ceea ce inseamna incasari cu 80 de miliarde de dolari mai mici.
Cererea de transport de pasageri ar urma sa scada in acest an cu 8%, ceea ce inseamna ca vor calatori cu avionul 2,06 miliarde de persoane, fata de 2,24 miliarde anul trecut. In acelasi timp, transportul de marfuri pe calea aerului va inregistra o scadere dubla fata de transportul de pasageri: 17 procente.
„Este cea mai grava criza cu care s-a confruntat industria transportului aerian – nu exista precedent contemporan pentru scaderea de acum“, a declarat Giovanni Bisignani, CEO al IATA, cu ocazia intrunirii anuale a membrilor asociatiei, desfasurata luna trecuta la Kuala Lumpur. Potrivit liderului IATA, impactul crizei economice actuale este mai grav decat cel al atentatelor de la 11 septembrie 2001. Atunci, cifra de afaceri a companiilor aeriene a scazut cu numai 7% si a fost nevoie de trei ani pentru ca rezultatele financiare sa se imbunatateasca, pe fondul unui climat economic de crestere la nivel global. Prin urmare, declinul prognozat in acest an, dublat de incertitudinea revigorarii economice, prevesteste o lunga perioada dificila pentru transportul pe calea aerului.
Daca in privinta veniturilor, prognozele sunt negre, la capitolul cheltuieli, exista sperante ca facturile la combustibil vor fi cu 59 de miliarde de dolari mai mici, insa scumpirea petrolului ca urmare a revigorarii cererii, ramane un risc major. Alte economii, mai putin insemnate, estimate la 3,5 miliarde de dolari, vor fi obtinute prin negocierea unor reduceri de taxe sau tarife (1,5 miliarde), respectiv a facturilor la combustibil (doua miliarde).
Cu toate aceste economii, liniile aeriene nu vor fi profitabile in nicio regiune a lumii. Astfel, cele mai mari pierderi in randul liniilor aeriene vor fi inregistrate de operatorii din Asia-Pacific (3,3 miliarde de dolari), urmati de liniile aeriene europene (1,8 miliarde de dolari), cele din Orientul Mijlociu (1,5 miliarde de dolari), continentul nord-american (un miliard de dolari), America Latina (0,9 miliarde de dolari) si Africa (0,5 miliarde de dolari).
Autoritatile publice, puse la zid
Potrivit IATA, exista cateva trasaturi clare ale crizei: importanta sporita a lichiditatilor, necesitatea de a adapta capacitatea de transport oferita la declinul rapid al cererii de transport si urgenta renegocierii contractelor cu furnizorii de produse si servicii asa incat si acestia sa preia o parte din costuri.
„Trebuie sa folosim aceasta criza ca o oportunitate pentru restructurarea eficienta a guvernelor, partenerilor si companiilor aeriene, cu scopul de a construi o industrie puternica. Din totalul veniturilor operatorilor aerieni, 11% reprezinta facturile achitate unor furnizori monopolisti, din categoria administratorilor de infrastructura aeroportuara sau a gestionarilor serviciilor de trafic aerian. Multi dintre acestia se gandesc sa taxeze suplimentar operatorii aerieni, pentru a nu resimti o reducere a incasarilor pe fondul crizei, iar Asociatia noastra trebuie sa le transmita un mesaj puternic: Basta! (Ajunge! – n.r.)“, a sustinut Bisignani.
La nivelul autoritatilor, IATA considera ca ar trebui sa fie manifestata mai multa felxibilitate in ceea ce priveste reglementarea sectorului aerian. De exemplu, ar fi de dorit ca masurile de securitate, ale caror costuri se ridica la 5,9 miliarde de dolari, sa fie armonizate si unanim recunoscute, astfel incat aceiasi pasageri sa nu mai fie controlati de doua ori. Liberalizarea pietelor, prin initiative precum acordul transatlantic Open Skies, ar avea de asemenea efecte benefice pentru piata, prin crearea de noi oportunitati: IATA estimeaza ca liberalizarea unor rute cheie ar duce la crearea a 24 de milioane de noi locuri de munca si ar genera afaceri de 490 de miliarde de dolari (Asociatia isi bazeaza aceste estimari pe efectele deja inregistrate in urma liberalizarii unor rute europene, respectiv crearea a 1,4 milioane de noi locuri de munca).
Masuri ingenioase pentru limitarea pierderilor
Cu scopul de a face fata crizei, companiile aeriene au recurs la tot felul de masuri, de la traditionala solutie a aliantelor si fuziunilor pana la bizarerii precum reducerea numarului de linguri si a publicatiilor luate la bord pentru a le pune la dispozitia pasagerilor. Renuntarea la tacamurile care nu sunt necesare are ca scop reducerea greutatii aeronavelor si implicit a consumului de carburant, fiind o masura aplicata de Northwest Airlines, din Statele Unite ale Americii, sau JAL, din Japonia. „Cand se vorbeste de un astfel de avion, cu 400 de persoane la bord, carora le sunt servite doua sau trei mese intr-un zbor, masura permite economisirea catorva kilograme. Intr-un an, combustibilul economisit reprezinta o suma considerabila“, a constatat Paul Steele, reprezent al IATA.
De asemenea, alte companii au renuntat la tot felul de publicatii, furnizand direct pe ecranele instalate din avion acele informatii pe care pasagerii le obtineau rasfoind tot felul de brosuri.
Chiar si cantitatea de apa incarcata, atat cea imbuteliata cat si cea inmagazinata in rezervoare, a fost micsorata, si se are in vedere chiar inlocuirea scaunelor cu schelet din aluminiu cu altele avand structura din materiale cu pana la 30% mai usoare.
Cea mai drastica masura este a companiei British Airways, care a solicitat angajatilor sa munceasca… gratis. Avand in vedere ca rata de cheltuieli a ajuns la 3 milioane de lire sterline (3,55 milioane de euro) pe zi, conducerea companiei britanice a cerut celor 40.000 de angajati sa lucreze gratis timp de o luna, acestia putand opta pentru perioade de concediu fara plata sau munca neplatita, cu esalonarea salariului pe trei, pana la sase luni. Sub pretextul aflarii intr-o „lupta pentru supravietuire“, intr-un material al companiei se mentioneaza: „Solicitam colegilor sa ajute eforturile de economisire ale liniei aeriene prin inscrierea pentru concedii fara plata sau munca fara plata. Incepand de maine (17 iulie – n.r.), angajatii vor putea opta pentru perioade de concediu fara plata sau munca neplatita, cu deducerea salariului esalonata pe trei, pana la sase luni, dupa posibilitati“.
Nu este prima data cand BA a cerut angajatilor sa renunte temporar la drepturile salariale: in 2001, ca urmare a problemelor financiare ce au lovit companiile aeriene dupa atentatele din SUA, angajatilor le-a fost adresata o solicitare similara. De data aceasta, linia aeriana britanica s-a orientat spre o asemenea solutie din cauza pierderii operationale record de 220 milioane de lire sterline (260 milioane de euro) in anul fiscal incheiat in luna martie, survenita unui profit de 875 milioane de lire sterline obtinut in precedenta perioada de raportare fiscala.
