- Fără categorie
Dezinteresul pentru îngrijirea propriei mașini, lipsa banilor și calitatea infrastructurii rutiere sunt principalele motive pentru care multe dintre mașinile care circulă în România nu sunt în regulă. Ultima analiză a Registrului Auto Român (RAR) arată că din cele 77.905 vehicule verificate anul trecut, 55,70% au fost înregistrate cu cel puțin o neconformitate încadrată în categoria defectelor minore, majore sau periculoase. Totuși, inspectorii RAR au constatat că tendința este de scădere a numărului de vehicule care sunt depistate în trafic cu neconformități încadrate în categoria defectelor periculoase.
Despre această situație, acțiunile de control, îmbunătățirea siguranței în trafic și dezvoltarea RAR am stat de vorbă cu George Adrian Dincă, directorul general al RAR.
Care este situația parcului auto național?
Dacă ne referim la situația parcului auto național din punct de vedere al siguranței rutiere, ca obiect de activitate al instituției noastre, putem evidenția faptul că pârghiile legale de care Registrul Auto Român dispune sunt cele referitoare la supravegherea activității stațiilor de inspecție tehnică periodică (SITP) autorizate și cele referitoare la desfășurarea controlului tehnic în trafic (CTT). Suplimentar, la nivel legislativ, RAR participă cu specialiști la procesul de elaborare a legislației naționale, dar și comunitare din domeniul de activitate.
În ceea ce privește supravegherea activității SITP vă pot preciza că RAR a implementat un sistem informatic foarte bine conceput și apreciat la nivel european care este permanent revizuit și îmbunătățit și care a schimbat mult din vechile „obiceiuri” referitoare la ITP. Bineînțeles că nu ne declarăm pe deplin mulțumiți și vrem să fim în permanență cu un pas înaintea celor care doresc să fraudeze, în orice fel, sistemul.
În cadrul activităților de CTT urmărim în permanență eficiența și în acest sens doresc să precizez că RAR a implementat un program prin care poate bloca în timp real utilizarea în trafic a autovehiculelor cu probleme tehnice grave şi care ar putea pune în pericol siguranţa participanţilor la trafic. Demersul face parte din strategia de dezvoltare a Registrului Auto Român şi adaptarea la cele mai noi standarde europene. Prin această aplicaţie on-line se realizează înregistrarea instant în bazele de date ale RAR, a raportului de control tehnic în trafic, precum şi tipărirea acestuia la momentul controlului prin utilizarea imprimantelor cu care au fost dotate laboratoarele destinate acestei activităţi. De asemenea, se pot realiza pe loc căutări în bazele de date ale RAR astfel încât, pentru fiecare vehicul supus controlului să fie disponibile în orice moment toate informaţiile concludente cu privire la caracteristicile tehnice menţionate în Cartea de identitate (CIV), cu privire la inspecţiile tehnice periodice efectuate, dar şi la precedentele controale tehnice în trafic la care a fost supus. Suplimentar, vor fi înregistrate în timp real toate măsurile aplicate în urma rezultatelor controlului respectiv: reţinerea certificatului de înmatriculare, reţinerea permisului de conducere, imobilizarea autovehiculului şi/sau anularea ITP.
Atunci când se impune, conform legislaţiei aplicabile, vehiculele vor fi blocate automat în bazele de date ale RAR până la remedierea defecţiunilor şi/sau a neconformităţilor constatate şi înregistrate corespunzător.
Câte acțiuni de control la agenții economici au desfășurat anul trecut inspectorii RAR și care au fost rezultatele acestora?
RAR a înteţit, în 2014, activitatea de supraveghere a pieței auto. Raportarea pe anul trecut arată că inspectorii au desfășurat nu mai puțin de 6.213 acțiuni de verificare, finalizate prin 4.142 documente de control (PVCSC), întocmite la operatori economici care efectuează activităţi de reparaţii auto, dezmembrări auto, staţii ITP, ateliere TLV şi activitate comercială, distribuţie componente auto, care s-au soldat cu sancțiuni contravenționale totale în valoare de 1.765.990 lei. S-au aplicat de asemenea 2.357 sancțiuni complementare (opriri de la comercializare, suspendări de activitate).
Prin aceste controale, RAR urmăreşte să supravegheze eficient piaţa auto şi să garanteze astfel un nivel ridicat al siguranţei circulaţiei.
Care sunt cele mai dese motive pentru care au fost primite sancțiuni?
Două dintre motive sunt lipsa autorizaţiei tehnice eliberată de RAR și lipsa înregistrărilor şi nemenţinerea dovezilor care să demonstreze conformitatea activităţilor executate cu condiţiile tehnice şi de calitate impuse, astfel încât vehiculele să corespundă condiţiilor şi reglementărilor legale privind admiterea şi menţinerea în circulaţie. Alte motive au mai fost nemenţinerea condiţiilor iniţiale de autorizare, introducerea pe piaţă a produselor şi materialelor noi care privesc siguranţa circulaţiei şi protecţia mediului neomologate/necertificate, precum și lipsa declaraţiei de conformitate emisă de producători sau de reprezentanţii acestora. Alt motiv a fost lipsa inscripţionării şi/sau etichetării produselor.
RAR realizează o intensă activitate de disciplinare a pieţei de profil, desfăşurând acţiuni de control care urmăresc conformitatea activităţilor de reparaţii efectuate, cu respectarea condiţiilor tehnice şi de calitate impuse de constructorul de automobile, precum şi supravegherea pieţei serviciilor auto privind omologarea şi/sau certificarea echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor utilizate la vehicule rutiere, având ca rezultat creşterea siguranţei circulaţiei rutiere şi protecţia mediului.
Câte autovehicule a verificat RAR anul trecut, din punct de vedere tehnic? Ce spun rezultatele controalelor? Sunt acestea îngrijorătoare pentru participanții la trafic?
RAR efectuează zilnic, la nivel național, împreună cu lucrători ai Poliției Rutiere, acțiuni de control tehnic în trafic (CTT) pentru vehiculele care circulă pe drumurile publice din România, cu excepția celor utilitare (începând de la data înființării ISCTR), prin utilizarea a 44 autolaboratoare complet echipate și dotate. În cadrul acestor acțiuni se urmărește „extragerea” din trafic a acelor vehicule care la momentul desfășurării controlului nu îndeplinesc integral cerințele tehnice necesare. Oprirea autovehiculelor se realizează de către lucrătorii Poliției Rutiere și sunt vizate, în principal, acele vehicule pentru care există indicii cu privire la o întreținere necorespunzătoare și deci la o stare tehnică precară (între două ITP-uri, obligația menținerii vehiculului într-o stare tehnică bună, conform legislației aplicabile, este a deținătorului acestuia).
În ceea ce privește analiza activității de CTT corespunzătoare anului 2014 este de remarcat faptul că au fost verificate 77.905 vehicule. Dintre acestea, 55,70% au fost înregistrate cu cel puțin o neconformitate încadrată în categoria defectelor minore, majore sau periculoase. Dacă se au în vedere doar defectele înregistrate care au impact asupra siguranței rutiere, un procent de 40,60% dintre vehiculele controlate s-a aflat în această situație. Un procent de 5,77% dintre vehiculele controlate au prezentat neconformități la sistemul de frânare, cel de direcție, la punțile și fuzetele acestora și au fost considerate ca prezentând pericol imminent de producere a unor accidente.
Toate aceste procente (valori) trebuie utilizate cu maximă precauție. Ele nu pot fi generalizate la nivelul întregului parc auto național deoarece selectarea și oprirea autovehiculelor în trafic se face având ca și criteriu principal existența unor indicii vizuale cu privire la neconformitatea acestora.
Dar care sunt principalele cauze pentru care o mașină prezintă nereguli?
Am identificat printre cauze lipsa de preocupare a deţinătorilor de vehicule pentru menţinerea bunei stări tehnice în intervalul dintre două inspecţii tehnice şi, câteodată, alocarea de resurse financiare insuficiente pentru întreţinerea unui vehicul, mai ales atunci când aceasta este mai costisitoare (în funcţie de valoarea vehiculului). Nu de puține ori calitatea infrastructurii rutiere este determinantă în ceea ce privește starea tehnică a vehiculelor care circulă pe drumurile publice din România.
Tot din analiza cu privire la CTT (despre care spuneam că nu reflectă, statistic vorbind, starea reală a parcului auto din România, din cauza selecției efectuată la oprirea acestora în trafic, dar care, pe de altă parte, prezintă vehiculul în starea efectivă de întreținere dintre două ITP-uri, fără pregătiri speciale), rezultă că cele mai des întâlnite neconformități au fost înregistrate la: instalația electrică, de iluminare, semnalizare și auxiliară (33%), emisii poluante (29%), alte echipamente, inclusive tahograf și limitator de viteză (12%), punți, jante, anvelope, suspensie (14%), vizibilitate (13%), sistem de frânare (3,5%), sistem de direcție (2,5%) și zgomot, scurgeri de combustibil și/sau ulei (2,7%).
Credeți că situația se va schimba în bine în 2015? Ce puteți face pentru a nu mai fi coșciuge pe roți pe străzi?
Din analizele statistice realizate am putut constata că de la an la an tendința este de scădere a numărului de vehicule care sunt depistate în trafic cu neconformități și mai ales cu neconformități încadrate în categoria defectelor periculoase care se sancționează dur de către Poliția Rutieră și pentru care RAR anulează imediat inspecția tehnică periodică deținută.
Ca stat membru al Uniunii Europene, România trebuie să respecte legislația comunitară în domeniu, respectiv Directiva 2010/48/UE a Comisiei din 5 iulie 2010 de adaptare la progresul tehnic a Directivei 2009/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind inspecția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora. La ora actuală, legislația națională privind ITP este pe alocuri chiar mai restrictivă decât cea europeană, lucru de altfel permis de către aceasta.
Din punctul nostru de vedere încercăm de la an la an să fim mai buni în ceea ce facem, cu credința că astfel vom putea să contribuim la creșterea, în general, a calității vieții și sănătății populației care își desfășoară o mare parte a timpului în și printre mașini.
Ce se poate face pentru îmbunătățirea siguranței în trafic?
În opinia mea, s-au realizat pași importanți în această direcție dar rezultate și mai bune în acest sens s-ar putea obține prin aplicarea mai fermă a legislației aplicabile de către toate instituțiile/organismele implicate.
Ce înseamnă pentru dvs. dezvoltarea RAR?
Istoric vorbind, RAR a înțeles încă de la înființarea sa în anul 1991 că, pentru a putea avea un cuvânt de spus în acest domeniu, al vehiculelor rutiere, esențială este dotarea materială dar și calitatea, precum și calificarea personalului cu care lucrează. A făcut progrese substanțiale și a abordat cu maximă atenție aceste domenii, iar în ceea ce privește dotarea materială, deși prin contractarea unor credite bancare, încă din anii ‘90 s-a trecut la investiții în tehnica de calcul și în echipamente necesare în procesul de verificare tehnică, totuși se poate spune că prima mare etapă, primul mare pas înainte s-a făcut începând cu anul 2000, iar ulterior, în procesul de preaderare al țării noastre la UE, s-au utilizat la maximum posibil avantajele programelor PHARE în scopul dotării materiale. Ulterior, an de an, s-a avut în vedere realizarea unor programe justificate și echilibrate de investiții din surse proprii, astfel încât la acest moment se poate spune că RAR are o dotare materială corectă, dar nu suficientă, și care trebuie să țină permanent pasul cu noua legislație în domeniu, dar și cu noile tehnologii aplicate.
Ce rezultate ați avut, de la implementarea proiectului call center?
Sistemul folosit până la apariția call-centerului făcea ca timpul de așteptare, atunci când cineva suna pentru o programare la RAR, să ajunga și la 10 minute. Proiectul a devenit performant, în prezent beneficiind de 37 de operatori care răspund în cel mai scurt timp posibil tuturor solicitărilor de programare la RAR. Numărul liniilor telefonice alocate pentru realizarea acestei activități în condiții optime a fost suplimentat de la 30 până la 90. Timpul de așteptare înainte ca apelantul să fie preluat de un operator a scăzut de la cele 10 minute menționate anterior la o medie de sub un minut, iar intervalul orar în care se pot face programări la Call Centerul național este între 8.00 și 18.00, de luni până vineri. Cei care preiau apelurile telefonice sunt instruiți permanent și propun soluțiile optime în funcție de solicitări.
În 2014 operatorii au preluat 808.071 apeluri telefonice, care s-au concretizat în 874.731 de programări și 41.947 de anulări.
Pentru a veni în sprijinul clienților, în viitorul apropiat se dorește implementarea unui formular de măsurare a mulțumirii acestora în urma discuției avute cu operatorii call center-ului.
