- Știri
Autostrada Bucuresti-Ploiesti (A3) nu va fi deschisa circulatiei prea curand, desi, rand pe rand, fostii ministri ai Transporturilor si guvernatii au anuntat fie inaugurarea (inca din 2009), fie deschiderea patiala a unor segmente. Intarzierile sunt justificate de constructori si de repre-zentantii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Na-tionale din Romania (CNADNR), in principal, prin lipsa de finantare. Pentru a observa stadiul lucrarilor la autostrada, o echipa a ziarului Romania Libera s-a deplasat la fata locului, in principalele puncte de lucru.
Lucrarile se reiau in martie 2011
In prezent, muncitorii de pe santierele viitoarei autostrazi A3 se pregatesc sa intrerupa lucrarile, ca in fiecare perioada de iarna, din cauza temperaturilor scazute care impiedica desfasurarea proceselor tehnologice. Daca vremea va permite, lucrarile de santier vor fi reluate de la 1 martie 2011.
In punctele de lucru, constructorii se plang, in principal, de aceleasi lucruri ca si in perioada de incepere a lucrarilor de santier: lipsa finantarilor si intarzierile la plata. In plus, desi au trecut patru ani de la deschiderea punctelor de lucru, exproprierile nu sunt terminate in proportie de 100%, in mai multe zone constructorii neputand aborda lucrarile in totalitate. Si tot din cauza lipsei de bani, echipele de arheologi din Bucuresti si Prahova nu pot continua cercetarile.
Autostrada Bucuresti-Ploiesti este impartita in doua segmente principale: Bucuresti-Moara Vlasiei (19,5 km), contract castigat in aprilie 2007 de consortiul italian Pizzarotti si Tirena Scavi, si tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti (42,5 km), contract adjudecat in octombrie 2006 de consortiul roman format din Euro Construct Trading ‘98, Spedition UMB si Pa & Co International.
Autostrada din fata usii
La Barcanesti, familia lui Florin Cucu are in curte autostrada. Usa casei se deschide in pilonul unui pod, prin gradina urmeaza sa treaca o bretea a viitoarei autostrazi, iar pe la streasina casei e un tablier din beton. Familia dlui Cucu, formata din noua persoane refuza de trei ani exproprierea, considerand ca suma oferita este insuficienta pentru achizitionarea altei gospodarii.
„De trei ani au tot venit comisii peste comisii sa ne convinga sa parasim proprietatea. Pentru teren am primit 30.000 lei, iar pentru casa ni s-au oferit 110.000 lei. Am primit patru-cinci somatii de evacuare, ne-am opus de fiecare data. Acum avem termen la tribunal, in februarie 2011. Noi am fost dispusi la mai multe compromisuri, am cerut sa ne ofere Compania de autostrazi sau constructorul alta gospodarie, dar nu ne-am inteles. A fost pe aici si fosta directoare de la Drumuri, Umbrarescu (patronul companiei care efectueaza constructia autostrazii in zona, n.n.) trece mereu cu elicopterul pe aici, dar nu au gasit nici o solutie”, ne-a declarat Florin Cucu.
Langa casa familiei Cucu, constructorii au demolat celelalte constructii si au turnat betoanele pentru podul peste DN1.
Lucrari aproape finalizate, fara legatura
Pe doua mari portiuni ale autostrazii, dar aflate in capetele opuse, lucrarile de constructie sunt intr-un stadiu suficient de avansat pentru a termina rapid si asfaltarile. Insa, intre acestea, exista alta doua tronsoane unde lucrarile au avansat mai incet.
Intre kilometrul 6,5 si 19,5, unde lucreaza consortiul italian Pizzarotti si Tirena Scavi, lucrarile sunt realizate 70% (podurile si podetele in proportie de 100%), cu toate ca mai exista probleme cu exproprierile chiar la capatul nodului, la kilometrul 19,5. De asemenea, intre kilometrul 49 si 63, unde actioneaza Spedition UMB, avem si o zona asfaltata la care mai trebuie sa se adauge stratul de uzura, operatie care ar dura, potrivit specialistilor, maximum 10 zile in conditii atmosferice bune. Insa, intre aceste doua tronsoane pe o portiune aflata la constructorul Pa & Co International, desi e pus balastul, nu sunt „atacate” lucrarile la doua importante poduri (Ialomita si Prahova), iar pe zona unde activeaza Euro Construct Trading ’98 mai sunt de realizat lucrari importante. Practic, capetele autostrazii ar putea fi relativ rapid terminate, dar nu se va putea circula din cauza intarzierilor de pe celelalte segmente.
Consultantii tehnici ai lucrarii sustin ca daca va fi vreme favorabila si nu vor aparea alte probleme cu banii, de la jumatatea anului viitor, resursele financiare si lucratorii cu utilaje vor putea fi concentrate pe portiunea de mijloc, unde lucrarile au avansat mult mai incet. Si intr-o astfel de situatie, autostrada, fara portiunea urbana (cea mai importanta de altfel), nu se va putea incheia mai devreme de sfarsitul lui 2011, ramanand de realizat lucrari de mai mica amploare (santuri, amenajari, parcari etc).
Nu mai sunt bani pentru arheologi
„Arheologii nu au nici o vina ca lucrarile la autostrada sunt intarziate. Echipele noastre au lucrat continuu pe santiere, colaborarea a fost foarte buna cu reprezentantii constructorilor, insa noi am fost nevoiti sa stopam activitatile de cercetare, pentru ca nu ne-am mai primit banii pe lucrari”, a precizat Corina Bors, de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, care coordoneaza lucrarile arheologice din zona Stefanesti. Langa Cretuleasca, arheologii au trecut lucrarile in conservare primara inca din luna iulie, dupa ce luni de zile au lucrat cercetarea unui complex de locuire si o necropola cu morminte datate de la sfarsitul sec. XVI-prima jumatate a sec. XVII, chiar la picioarele podului viitoarei autostrazi ce trece prin Stefanesti. „Muzeul are de primit o mare suma de bani pentru lucrarile efectuate”, a mai precizat arheologul Corina Bors. Practic, a mai ramas de cercetat o suprafata de un hectar, dar nu mai sunt bani.
Cat priveste zona urbana a autostrazii, lucrurile se complica atat pentru constructori, cat si pentru autoritatile care nu au alocat din timp banii pentru cercetari.
„In partea urbana a viitoarei autostrazi, exista, din cate stim, 2-3 situri arheologice cunoscute care apar in lista monumentelor istorice si sunt consemnate in PUB 2000 Bucuresti (Panul de Urbanism General). Aici urmeaza sa se faca, cand vor exista bani, o evaluare si ulterior, cercetarile propriu-zise. Daca exista finantare, am putea sa terminam, probabil, in doua luni si jumatate”, spune Corina Bors.
Probleme contractuale
In zona de la kilometrul 19, 5 pana la kilometrul 63, lucrarile de arheologie au fost in sarcina Muzeului de Istorie si Arheologie Prahova. Cercetarile au vizat, in perioada 2007-2010, nu mai putin de sapte zone. Singurele probleme pe care si arheologii prahoveni le aduc in discutie sunt cele financiar-contractuale.
„Au fost descoperiri importante in toate amplasamentele cercetate. Au fost descoperite, printre altele, o asezare din epoca bronzului, o asezare dacica, morminte cumane (care sunt rare), o asezare slava din perioada secolului VI etc. Au fost descoperiri care au vizat o perioada ampla din epoca bronzului si evul mediu inclusiv. Printre obiectele descoperite sunt si monede din perioada lui Mircea cel Batran. Despre unele situri aveam informatii, insa au aparut descoperiri arheologice si in timpul lucrarilor pentru ca, de exemplu, mormintele sunt mai greu de descoperit”, a precizat Alin Frinculeasa, seful biroului de arheologie de la Muzeul prahovean de Istorie.
In anumite amplasamente cercetarile istoricilor au dirat luni de zile , de exemplu, la Belciug (6 luni) iar la Independenta (9 luni)
Istoria „inaugurarilor”
Santierele au fost deschise in anul 2007, insa terenurile expropriate peste 90% au fost puse la dispozitia constructorilor abia la sfarsitul anului 2009.
Termenul inital pentru terminarea lucrarilor la tronsonul Bucuresti-Ploiesti a fost anuntat pentru 2009, in mandatul fostului ministru al Transporturilor Ludovic Orban. In 2009 se revine, iar noii reprezentanti ai Ministerului Transporturilor devanseaza lucrarile cu inca un an.
Reprezentantii Guvernului condus de Emil Boc au anuntat, nu mai devreme de jumatatea anului trecut, ca in toamna anului 2009 vor fi asfaltati 30 de kilometri, iar din iulie 2010 se va putea circula pe autostrada intre centurile oraselor Bucuresti si Ploiesti.
Tot in iulie 2009, Adrian Ionescu, fostul director al Directiei Infrastructura Rutiera din cadrul Ministerului Transporturilor, afirma ca in toamna lui 2009 se vor asfalta 30 kilometri din tronsonul Autostrazii Bucuresti-Ploiesti, iar prin iunie-iulie 2010, se va putea circula pe toata portiunea Bucuresti-Ploiesti, intre centurile celor doua orase.
In decembrie 2010, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a anuntat un control la CNADNR referitor la constructia A3. Controlul va urmari verificarea respectarii prevederilor legale „la schimbarea solutiei tehnice prin inlocuirea pamanturilor de umplutura cu umplutura de balast, la constructia tronsonului de autostrada Bucuresti-Ploiesti. La ora actuala, lucrarile pe A3 sunt blocate din lipsa fondurilor. Potrivit CNADNR, anul acesta sunt prevazute fonduri de 737 milioane lei, incluzand datoriile catre constructori.
Nici un kilometru din partea urbana a autostrazii
Francesco Burdisso, directorul de santier de la Pizzarotti, companie care executa lucrarile la prima portiune a autostrazii, intre Bucuresti si Moara Vlasiei ( kilometrul 0 si 19,5), spune ca lucrarile la partea urbana a autostrazii pe o lungime de sase kilometri si jumatate „vor incepe cand vom primi terenul, liber de sarcini (cu exproprierile facute) de la autoritati, pentru ca asa scrie in contract”. „In ipoteza ca vom primi terenurile pe care sa incepem sa lucram intre kilometrul zero si 6,5, termenul de finalizare a lucrarilor va fi sfarsitul anului 2012″, a declarat Francesco Burdisso. Insa ipoteza constructorului italian este mult prea optimista, daca luam in calcul faptul ca procedurile de expropriere nu sunt nicidecum finalizate si ca sunt de efectuat ample lucrari de evaluare si descarcare arheologica pentru cateva situri cunoscute deja, fara a mai lua in calcul descoperirile ocazionale. Toate acestea vor muta termenul de finalizare a autostrazii in 2013.
Estimarile CNADNR: Cea mai ieftina autostrada.
CNADNR estimeaza ca lucrarile la A 3 s-ar putea finaliza in 2012, insa „in functie de alocarile bugetare”.
Desi constructorul italian a estimat stadiul lucrarilor intre Centura Bucurestiului si Moara Vlasiei la 70%, CNADNR sustine ca stadiul fizic al lucrarilor pe aceasta portiune este de 83%.
Procentul de realizare a exproprierilor intre kilometrul 6,5 si 19,5 este realizat 90%, iar pe sectiunea 19,5-62, in proportie de 98%.
Pe portiunea urbana a autostrazii nu s-a realizat pana in prezent nici o expropriere.
Costurile totale pentru intreaga autostrada se ridica la 1,6 miliarde lei (363 milioane euro). Astfel A3 este cea mai ieftina autostrada realizata dupa 1990, cu 5,7 milioane euro/km.
Stadiul lucrarilor pe A3: zece kilometri sunt realizati la nivel de binder, alti 12 la nivel de fundatie de balast. romanialibera.ro
