- Naval
Dezvoltarea navală în România continuă. Incepând cu finele anul trecut, putem evidenția primul port construit de la zero, după Revoluție. Este vorba despre Portul Ovidiu, amplasat pe Canalul Dunăre–Marea Neagră, o investiție realizată cu fonduri europene, în valoare de 87 de milioane de lei.
Lucrările la noua infrastructură portuară au început în noiembrie 2022 și au fost finalizate la sfârșitul anului trecut. Portul se întinde pe o suprafață de 21.000 de metri pătrați și include o platformă portuară modernă, trei dane și un sediu administrativ. Capacitatea anuală de operare a noului port este de 650.000 de tone de mărfuri.
Primul port construit în România după 1989
Construcția Portului Ovidiu marchează o schimbare de paradigmă în infrastructura navală românească, fiind primul port realizat de la zero după 1989, într-un context în care, timp de peste trei decenii, investițiile s-au concentrat aproape exclusiv pe modernizarea infrastructurii existente. Noile proiecte portuare, realizate cu finanțare europeană, urmăresc creșterea capacității de tranzit, reducerea presiunii asupra Portului Constanța și integrarea României în lanțurile logistice regionale.
În paralel, statul român derulează proiecte de reabilitare și extindere a porturilor fluviale, cu accent pe creșterea adâncimilor de navigație, modernizarea cheurilor și digitalizarea operațiunilor portuare. Aceste investiții sunt esențiale pentru valorificarea poziției strategice a României ca poartă de intrare a mărfurilor din Asia și Orientul Mijlociu către Europa Centrală și de Est.
Portul Luminița, un alt proiect extrem de important
În cadrul aceluiași proiect, pe partea dreaptă a canalului a fost reabilitat portul vechi din Ovidiu, iar investițiile în infrastructura portuară din județul Constanța continuă. Un alt proiect important este reabilitarea Portului Luminița, unde lucrările urmează să fie finalizate la sfârșitul lunii martie.
Modernizarea Portului Luminița presupune o investiție de 126 de milioane de lei, costurile fiind mai ridicate din cauza realizării utilităților, inclusiv aducerea apei de la o distanță de aproximativ doi kilometri. Noul port va beneficia de un cheu vertical de 480 de metri și o platformă portuară cu o suprafață de 27.000 de metri pătrați.
Structura navală și portuară a României
România dispune de una dintre cele mai complexe structuri navale din regiunea Mării Negre, beneficiind de acces atât la fluviul Dunărea, cât și la Marea Neagră, printr-o rețea de porturi maritime și fluviale cu rol strategic în transportul de mărfuri și comerțul internațional.
Principalul nod maritim este Portul Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră și unul dintre cele mai importante din Europa, cu legături directe către coridoarele pan-europene de transport. Acesta este completat de porturile Midia și Mangalia, care deservesc în special industriile energetică, navală și de materii prime.
Pe segmentul fluvial, România administrează o rețea extinsă de porturi de-a lungul Dunării, inclusiv în județele Galați, Brăila, Tulcea, Călărași și Giurgiu, dar și pe Canalul Dunăre–Marea Neagră, unde Portul Ovidiu devine un nou punct-cheie. Aceste porturi facilitează transportul cerealelor, materialelor de construcții, combustibililor și altor mărfuri vrac.
