- uncategorized
Suprareglemtarile legislative si birocratia, principalele cauze care duc la blocarea accesarii fondurilor europene.
Chiar daca gradul de absorbtie al banilor pusi la dispozitia noatra de catre Uniunea Europeana a fost extrem de redus in cursul anului trecut, Guernul vrea sa transmita un semnal clar la inceput de an: banii europeni ar putea scoate Romania si companiile locale din criza.
Pentru a urgenta absorbtia fondurilor nerambursabile, Guvernul este decis sa simplifice procedura de accesare a fondurilor nerambursabile, primul pas fiind introducerea unor documente standard, aspect ce va avea ca rezultat scurtarea termenului de efectuare a platilor de la 60 la 45 de zile de la data depunerii cererilor de rambursare, iar etapele aferente implementarii propriu-zise a contractelor vor fi scurtate. Astfel, autoritatile au decis sa simplifice procedura de accesare a fondurilor europene, pentru licitatiile in domeniul transporturilor, energie, mediu si dezvoltare regionala.
Decizia a fost aprobata in sedinta de Guvern de la inceputul lunii ianuarie, iar procedura de elaborare a documentelor standard pentru contractele de finantare din fonduri UE urmeaza sa fie stabilita in colaborare cu experti ai Comisiei Europene.
„Documentele standard vor include elemente fixe de licitatie pentru toate autoritatile, tinand insa cont si de specificul fiecarui domeniu”, a subliniat, in cadrul sedintei de Guvern, premierul Emil Boc.
Acesta sustine ca in prezent exista contracte semnate pentru fonduri UE in valoare totala de zece miliarde de euro, insa este necesara simplificarea procedurilor de licitatie, pentru ca numarul si valoarea contractelor semnate sa creasca si mai mult. Desi Romania a atras pana in prezent 1,7 miliarde de euro din fondurile UE, din care 1,1 miliarde euro reprezinta prefinantari acordate la semnarea contractelor, volumul platilor este considerat extrem de redus in comparatie cu potentialul sprijinului financiar pus la dispozitia tarii noastre de catre Uniunea Europeana.
In acest context, premierul Emil Boc a cerut ministerelor care gestioneaza fondurile UE sa elimine blocajele generate de suprareglementari in accesarea fondurilor europene. El a dat ca termen jumatatea lunii februarie pentru punerea la punct a documentelor standard si prezentarea formei finale a acestora. Desi comparativ cu anii anteriori au fost facute progrese in ceea ce priveste depunerea de proiecte, aprobarea lor si incheierea contractelor de finantare, volumul redus al platilor s-a mentinut si in 2010.
Derularea unui proiect, verificata in trei etape
Modul in care este implementat un proiect care a primit finantare din fonduri europene nerambursabile va fi verificat de autoritati in trei etape: dupa depunerea primei cereri de rambursare, la un stadiu de 40% de implementare si la finalizarea proiectului, si nu dupa fiecare cerere de rambursare, ca in prezent. Decizia se refera strict la proiectele implementate in cadrul Programului Operational Regional.
„O propunere in scopul cresterii volumului de plati catre beneficiari, desprinsa in urma discutiilor, se refera la schimbarea procedurilor privind verificarile in teren. Astfel, propunerea consta in verificarea in teren a derularii proiectului dupa prima cerere de rambursare, la stadiul de 40% de implementare a proiectului si la finalizarea lui, eliminandu-se procedura verificarii in teren dupa fiecare cerere de rambursare”, se arata intr-un document guvernamental. O alta solutie avuta in vedere, in scopul imbunatatirii absorbtiei fondurilor europene, se refera la instituirea obligativitatii, pentru beneficiari, ca la momentul semnarii contractului sa aiba pregatit caietul de sarcini si documentatia pentru licitatie.
„Va cer responsabilitate maxima, intrucat fondurile europene reprezinta o sansa reala de modernizare a Romaniei. Constat, din pacate, ca avem de-a face, in unele zone, cu exces de zel din partea functionarilor si cu suprareglementari nejustificate. Va cer sa luati masuri, ca sa nu mai existe astfel de blocaje autogenerate”, a solicitat premierul Emil Boc. Pe fondul scaderii consumului, concomitent cu scaderea investitiilor straine, atragerea banilor nerambursabili din partea Uniunii Europene poate reprezenta o gura de oxigen pentru economia Romaniei. Insa datele statistice arata ca rata de absorbtie este mica, in comparatie cu alte state din Uniunea Europeana, codasele clasamentului fiind domeniile transporturilor, energiei si asistentei tehnice.
600 milioane euro, fondurile europene cheltuite de Romania
Romania a atras fonduri europene in valoare de 1,1 miliarde euro din prefinantari, iar 600 milioane euro reprezinta sumele cheltuite, a declarat premierul Emil Boc, in cadrul sedintei de Guvern de miercuri. „Romania a atras 1,7 miliarde euro. O buna parte, adica, 1,1 miliarde euro, sunt prefinantari, 0,6 miliarde sunt sume efectiv rambursate, in urma contractelor semnate”, a afirmat seful Executivului.
Premierul a mentionat ca birocratia este cauza absorbtiei ingreunate a fondurilor europene.
„Am observat ca sunt foarte multe actiuni birocratice. Fiecare autoritate trebuie sa se ocupe de obligatiile pe care le au. Nu fiecare sa faca tot ceea ce fac si ceilalti pentru ca asa apar foarte multe ingreunari ale procesului”, a precizat Emil Boc.
„Romania are inca o rata scazuta de absorbtie a fondurilor in domeniul transporturilor, energiei si asistentei tehnice. Vestile bune sunt ca in domeniul cercetarii-dezvoltarii si al resurselor umane absorbtia fondurilor structurale a fost mai eficienta. Dar este nevoie de o imbunatatire consistenta a utilizarii fondurilor alocate proiectelor de infrastructura. Numerosi investitori si comunitatea de afaceri, ca de exemplu Consiliul Investitorilor Straini (FIC) si Camera de Comert Americana in Romania (Amcham) au subliniat in repetate randuri ca starea proasta a infrastructurii in Romania constituie un impediment serios in calea investitiilor. Din acest motiv, transportul pe teritoriul tarii este ineficient si periculos, in special in regiunile de nord si de est. Reteaua feroviara sufera la randul sau din cauza lipsei de investitii . In conditiile in care numarul contractelor incheiate in domeniul transporturilor reprezinta un procent mediu de doar 16% din bugetul total al fondurilor alocate de Uniunea Europeana (cel mai ridicat procent fiind de 30% si cel mai scazut 3%), Romania se confrunta cu probleme serioase si risca sa piarda aceste oportunitati”, a declarat Daniela Nemoianu, Head of Advisory la KPMG Romania.
Potrivit datelor centralizate pana la 31 decembrie 2010, in cadrul Programului Operational Regional numarul proiectelor depuse a fost de 7.591, valoarea lor totala fiind de 47.854 milioane lei. Au fost aprobate 1.300 de proiecte, din care au fost contractate 1.050. La nivelul POR au fost facute plati in valoare totala de 2.525,5 milioane lei, din care 2.383,2 milioane reprezinta contributii UE, iar 142,3 milioane plati de la bugetul de stat.
La nivelul Programului Operational Transport au fost depuse 68 de proiecte, in valoare totala de 25.640 milioane lei. Au fost aprobate 39 de proiecte, fiind contractate 32 de proiecte, iar platile efectuate au insumat 202,84 milioane lei, contributie UE.
POR sprijina tarile cu PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeana
Programul Operational Regional din Romania este finantat prin unul dintre Fondurile Structurale ale Uniunii Europene – Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). Acesta sprijina regiunile UE care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeana.
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 4,4 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-2013). Finantarea UE reprezinta aproximativ 84% din bugetul POR. Restul provine din fonduri nationale, cofinantare publica (14%) si cofinantare privata (2%). Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional. Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare.
Solicitantii de fonduri pot fi autoritatile administratiei publice (primarii, consilii locale, consilii judetene), institutiile publice, cum ar fi cele de sanatate, institutiile academice, serviciile de interventie in situatii de urgenta, organizatiile neguvernamentale (ONG-uri), dar si companiile private, in special IMM-urile (intreprinderile mici si mijlocii) si microintreprinderile.
Axa prioritara 1 priveste sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere (are 30% din bugetul alocat POR), Axa 2: este pentru imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport (are 20,35% din bugetul alocat POR), Axa 3 se refera la imbunatatirea infrastructurii sociale (are alocat 15% din bugetul POR), in timp ce Axa prioritara 4 sprijina dezvoltarea mediului de afaceri regional si local (17% din bugetul alocat POR), iar Axa prioritara 5 este dedicata dezvoltarii durabile si promovarii turismului (15% din bugetul alocat POR).
