- uncategorized
Criza economica din Romania are si unele trasaturi nespecifice unei crize, respectiv avem o cerere nesatisfacuta in domeniul agroalimentar, precum si in industria turistica, unde dispunem de un potential enorm, atat material cat si uman.
In aceste conditii, pentru a evita agravarea efectelor crizei pe plan local, autoritatile ar trebui sa sprijine acele ramuri ale economiei care au forta de a concura pentru a acoperi cererea nesatisfacuta si in acelasi timp au potential in directia reducerii dezechilibrelor amintite, prin majorarea exporturilor. Una dintre ramurile care indeplinesc aceste conditii este sectorul turistic, strans legat de domeniul transporturilor.
Romania dispune in domeniul turismului de un potential extraordinar. Spre deosebire de tari ca Austria sau Cipru, in Romania sunt posibile sejururi si la munte si la mare, chiar concomitent, in acelasi sezon. In plus, exista si statiuni balneare pentru tratament (cu izvoare terapeutice, ape termale), precum si puncte de atractie pentru pescuit si vanatoare. Totodata, chiar daca nu avem la fel de mult de aratat ca alte tari, turismul cultural are de asemenea un potential important, datorita manastirilor cu o arhitectura deosebita si a celor cateva centre urbane medievale pastrate nealterate. Nu in ultimul rand, in Romania inca exista oaze de liniste, cu aer nepoluat, puternic ozonizat, in special in zonele montane. Iar bucataria traditionala romaneasca, bazata pe produse ecologice atat de apreciate in alte tari, constituie o atractie suplimentara.
Desi in teorie exista aceasta multitudine de atuuri, Romania a devenit in 2008 o tara importatoare de servicii turistice, pe fondul cresterii nesemnificative a sumelor incasate pentru serviciile turistice achizitionate de straini pe plan local, concomitent cu majorarea cheltuielilor facute de turistii romani in strainatate.
Importul si exportul de servicii turistice, componenta semnificativa in balanta comerciala
Sunt tari europene in care serviciile turistice – si in special exportul de astfel de servicii, adica totalitatea cheltuielilor facute de turistii straini – au o pondere importanta in produsul intern brut. Din acest punct de vedere, Romania ocupa ultimul loc din Europa: incasarile valutare din prestatii turistice in 2008 au totalizat 1,735 miliarde de dolari, respectiv 80 de dolari/locuitor. Spre comparatie, incasarile valutare din prestatii turistice ale Austriei insumeaza 1.785 de dolari/locuitor – de 22 de ori mai mult decat in cazul Romaniei, iar incasarile valutare ale Ciprului din prestatii turistice au fost in 2006 de 2.872 de dolari/locuitor, adica de 36 de ori mai mari decat ale Romaniei. Aceste doua extreme sunt exemple edificatoare pentru cele doua nise principale pe piata serviciilor turistice – turismul litoral, respectiv cel montan.
Tari ca Spania, Italia sau Turcia, iar intr-o anumita masura si Franta, Croatia, Slovenia si Cipru isi bazeaza industria turistica pe organizarea vacantelor pe litoral, incasand sume foarte mari din exporturi de prestatii turistice, cu impact pozitiv atat asupra balantei comerciale si asupra ocuparii unui numar mare de forta de munca. Austria si Elvetia isi bazeaza industria turistica de atractii montane, in special sporturi de iarna. O alta categorie de tari, in care se incadreaza Marea Britanie, Germania si Belgia, se axeaza in principal pe turismul de afaceri si turismul cultural.
Desi atuurile sunt diferite, toate aceste tari cu venituri mari din turism detin o infrastructura de transport foarte dezvoltata ca densitate si de foarte buna calitate, care permite o durata de transport foarte mica. In al doilea rand, calitatea serviciilor turistice satisface orice turist, chiar si pe cei mai pretentiosi, avand in vedere ca se aplica ireprosabil sloganul „clientul nostru, stapanul nostru“.
Veniturile din prestatii turistice
Fapt interesant, multe dintre tarile enumerate nu au doar venituri mari, ci si cheltuieli insemnate la capitolul servicii turistice achizitionate de cetatenii lor in tari straine. Cele mai mari cheltuieli totale pentru servicii turistice in strainatate se inregistreaza, in ordine, in Marea Britanie, Germania, Franta, Italia, Spania si Rusia. Fiind vorba despre tari cu populatie numeroasa, cheltuielile cu servicii turistice in strainatate raportate ce revin fiecarui locuitor sunt sub 1.000 de dolari, in cazul Rusiei fiind vorba numai despre 126 de dolari/locuitor. Intr-un alt grup de tari, cum ar fi Belgia, Austria, Suedia, Elvetia si Danemarca, desi importurile totale de servicii turistice sunt mai mici, suma ce revine fiecarui locuitor depaseste 1.000 de dolari (de exemplu, in Danemarca, importul de servicii turistice reprezinta 1.432 de dolari/locuitor).
Cheltuieli pentru prestatii turistice in strainatate
In regiunea Europei Centrale si de Est, tari ca Polonia, Ungaria, Ucraina, Turcia si Cehia au fiecare cheltuieli externe pentru turism de peste doua miliarde de dolari, chiar daca cheltuielile valutare pe cap de locuitor pentru turism extern sunt mai mici. Polonia, de expemplu, a importat servicii turistice in valoare de 4,341 miliarde de dolari in 2006.
Romania, atragatoare mai mult pentru vecini
In conformitate cu datele furnizate de Institutul National de Statistica, in 2008, cei mai multi turisti straini au sosit in Romania din Ungaria (35%), Bulgaria (20%) si Polonia (5%). Cei mai multi straini din tarile occidentale care au vizitat Romania au provenit din Germania (9,4%), Italia (7,8%) si Austria (4%). De cealalta parte, destinatiile externe favorite ale romanilor in 2008 au fost Franta, Marea Britanie, Germania, Spania, SUA si, bineinteles, Italia.
Din statistici rezulta ca Romania nu este o destinatie favorita pentru tarile care inregistreaza cel mai mare consum de servicii turistice, poate si din cauza ca promovarea atrac- tiilor romanesti n-a fost la un nivel corespunzator. Din acest punct de vedere, reinfiintarea Ministerului Turismului si alocarile bugetare destul de importante ce-i revin in 2009 reprezinta premisele pe baza carora ar trebui sa constatam succese mai mari in directia promovarii Romaniei ca destinatie turistica.
Insa, trecand cu vederea promovarea ineficienta sau insuficienta, este de netagaduit ca turistii straini nu vin in numar mai mare in Romania in principal din doua motive – ajung cu mare greutate in zonele turistice si nu li se asigura conditii de cazare pe masura asteptarilor.
Pentru primul motiv, de vina este starea deplorabila a infrastructurii de transport, ceea ce mareste foarte mult durata de transport din localitatile de resedinta din tarile respective pana la statiunile de odihna si tratament in Romania. Problemele infrastructurii de transport sunt generalizate atat in domeniul rutier si feroviar, cat si in sectorul aerian, in sensul ca soselele sunt neintretinute, garniturile feroviare sunt invechite, iar aeroporturile sunt localizate la mare departare de statiunile turistice, mai ales cele montane si balneare.
In al doilea rand, si infrastructura turistica este nesatisfacatoare. Cum sa atragi turistii bogati in Romania cand locurile de cazare cu confort sporit sunt foarte putine? Capacitatea unita- tilor hoteliere de cinci si patru stele reprezinta numai 7% din total, iar cele de trei stele – 18%. Prin urmare, trei sferturi din totalul locurilor de cazare sunt in unitati cu conditii modeste, de doua stele, o stea sau neclasificate.
Multi turisti din tarile occidentale ar prefera agroturismul pentru a scapa o perioada de timp de aglomeratia din marile statiuni si s-ar hrani cu produse naturale „eco“, dar ramane problema transportului si confortul cazarii (si pensiunile turistice numai 8% sunt de 4 si 5 stele, iar cele de 3 stele 20%).
Valorificarea potentialului
Daca tarifele ar fi comparabile cu cele din tari invecinate (in special Bulgaria, dar si Grecia sau Turcia), hotelurile de doua stele ar putea atrage macar o parte dintre turistii din foste tari comuniste. Insa, fiind vorba despre turisti cu bugete mici, este esential ca acestia sa cunoasca exact costul total al serviciilor. Pentru turistii cu buget redus, nu este suficient sa stie doar cat ii costa cazarea, ci si cat vor cheltui, in medie, in unitatile de alimentatie publica. Teoretic, acesti turisti pot ignora infrastructura de transport pentru ca si in tarile lor au probleme asemanatoare.
Totusi, nu se poate miza la nesfarsit pe atragerea unei categorii de clienti din state mai putin dezvoltate economic. Numarul acestor clienti se va diminua pe masura ce integrarea europeana isi face simtita efectele benefice in directia cresterii nivelului de trai si a veniturilor populatiei. Cand si le vor permite, polonezii, cehii sau ungurii vor prefera concedii mai scumpe, cu mai putine compromisuri la capitolul confort.
Prin urmare, este necesar sa se aloce fonduri pentru imbunatatirea infrastructurii de transport care permite accesul in zonele cu un mare potential turistic, in baza unei colaborari intre ministerele Turismului, respectiv Transporturilor si Infrastructurii, plus administratiile locale. Bineinteles, sectorul privat trebuie sa fie macar incurajat, daca nu chiar ajutat direct sa investeasca in infrastructura turistica, intrucat acum starea multor statiuni – unele avand un renume ce dateaza inca de pe vremea romanilor – este atat de jalnica incat pana si pensionarii romani care pot suporta costurile unor sejururi au retineri in a le frecventa.
Evident, eforturile investitionale publice si private nu vor fi rasplatite daca nu va fi eficientizata promovarea obiectivelor turistice romanesti printr-o publicitate agresiva atat in tarile occidentale, mai ales cele din care in mod traditional au venit numerosi turisti – Germania, Austria sau Suedia, dar si in tarile vecine din Centrul si Estul Europei in care importul de servicii turistice este considerabil, respectiv Rusia, Polonia, Ungaria sau Cehia.
Nu in ultimul rand, nu trebuie neglijate „amanunte“ ca mentinerea curateniei in statiuni sau asigurarea unui inalt grad de securitate pentru turistii straini.
Reducerea dezechilibrelor macroeconomice pe termen lung nu se poate baza doar pe corectii de curs valutar, ca in ultimele cateva luni, ci trebuie sa aiba la baza dezvoltarea unor sectoare economice competitive. Turismul este unul dintre aceste sectoare, iar relaxarea restrictiilor europene in ce priveste sprijinul acordat de stat economiei reprezinta o ocazie excelenta pentru a dinamiza dezvoltarea industriei turistice din Romania. In acest context, este oportuna conturarea unei strategii pe termen lung pentru dezvoltarea agroturismului, turismului balnear si de tratament, intrucat acestea ar conferi un specific aparte Romaniei ca destinatie pentru turistii straini.
Nicio ramura a economiei unei tari nu se poate dezvolta fara sa existe o infrastructura de transport cat de cat acceptabila. Sunt multe tari cu resurse materiale foarte mari, cu o forta de munca ieftina si calificata, dar cu o slaba dezvoltare economica din cauza ca nu dispun de infrastructura de transport necesara pentru a putea pune in valoare potentialul material si uman existent. De aceea, orice proiect, inclusiv in domeniul turismului, trebuie sa tina cont de faptul ca, fara alocarea de fonduri de la bugetul de stat si fara accesarea de fonduri europene pentru infrastructura de transport si cea hoteliera, Romania nu poate deveni o tara exportatoare de servicii turistice.
