- uncategorized
Potrivit testelor preliminare, Electronic Wedge Brake (frana cu pana electronica) va permite un mai bun control al franarii de catre sistemele electronice ce vin in ajutorul soferului. De fapt, aceste sisteme de asistare – binecunoscutul sistem antiblocare ABS si recentul sistem de stabilizare ESP, vor putea fi chiar eliminate, functiile lor fiind inglobate direct in dispozitivele de actionare a franelor EWB. Inlocuirea este posibila datorita unui timp de raspuns mai bun: in cazul franei EWB, trec doar 100 de milisecunde din momentul actionarii pedalei de frana si pana la inceperea efectiva a franarii, in timp ce la frana clasica asitata de ABS se pierd 170 pana la 140 ms. Cele cateva zeci de milisecunde pot sa para nesemnificative, dar la o franare de la o viteza de 100 km/h, EWB poate scurta distanta de oprire cu 1-2 metri. Suficient pentru a face diferenta intre un accident grav si o sperietura zdravana.
O inventie veche de cand lumea, aplicata inteligent
Efectul controlului mai eficace al franarii este accentuat pe suprafete dificile, ca zapada sau gheata. Pare a fi o inventie perfecta, unul dintre acele lucruri pe care cu greu le crezi nedescoperite. Si, culmea, EWB se bazeaza pe un efect banal, vechi de cand lumea. Pana folosita de Siemens are diferite forme de utilizare, fiind o piesa simpla, de forma unei prisme triunghiulare, folosita la detasarea sau fixarea unor obiecte. In cazul franei, este exploatat efectul de fixare, intalnit de exemplu in cazul blocarii unei usi cu ajutorul unei pene. Cu cat usa respectiva este impinsa mai puternic, cu atat pana devine mai eficienta si, la un moment dat, usa va ramane intepenita.
In cazul franei Siemens, placuta de frana este presata pe disc cu ajutorul unei pene cu pozitie variabila. Pana este deplasata cu ajutorul unor motoare electrice de mica putere, presand placuta pe disc sau eliberand stransoarea. Adevarata dovada de ingeniozitate data de inginerii concernului german este data de adaptarea efectului penei pentru a economisi energia necesara franarii. EWB se multumeste cu o forta de zece ori mai mica decat un sistem hidraulic pentru a obtine acelasi efect de franare.
O asemenea economie este posibila gratie unui design mai complicat al penei, cu ajutorul caruia miscarea de rotatie a discului de frana este folosita pentru a accentua franarea, prin intepenirea placutei pe disc. Ideea, nascuta in mintea lui Bernd Gombert, a fost recompensata cu medalia Rudolf Diesel, o distinctie foarte apreciata in lumea productorilor de sisteme pentru industria auto.
Electronica detroneaza actionarea mecanica
Asa cum sistemele ECU de control electronic al motorului au decuplat pedala de acceleratie de sistemul de alimentare cu carburant, in acelasi fel EWB decupleaza pedala de frana de sistemul de franare. In cadrul sistemului EWB, controlul franarii se face cu ajutorul motoarelor electrice, actionate la randul lor de un procesor cu software programabil. Practic, pedala de frana nu mai este legata mecanic de sistemul de franare, ci este conectata la senzori care transmit semnale procesorului, acesta furnizand la randul lui comenzi motoarelor electrice care actioneaza pana si, implicit, placutele de frana. Toate aceste componente sunt conectate prin cabluri capabile sa vehiculeze un volum insemnat de informatii: 10 Mb/s.
In plus, se elimina rezervorul pentru lichidul de frana, servomotorul si conductele catre roti. In acest fel, constructorii de autovehicule pot economisi spatiu pretios in compartimentul motor (se setimeaza ca poate fi eliberat un volum de 22 de litri).
Desi industria auto a devenit in ultimul timp extrem de dinamica, eliminarea atator piese de uz comun nu se poate face peste noapte. De altfel, inventatorul franei electronice, acum Executive Vice President al Siemens VDO, a avut mult de luptat pentru a-si vedea ideea aplicata. Gombert a inregistrat primul patent pentru frana revolutionara inca din 1998, iar de atunci a batut la multe usi pana sa castige sprijinul Siemens.
Potrivit unui comunicat al concernului Siemens, franele EWB sunt in prezent in faza de testare si ar putea deveni comune abia spre sfarsitul acestui deceniu. Inginerii mai au de lucru la miniaturizarea componentelor si la definirea unor standarde astfel incat EWB sa poata fi utilizat pentru toate clasele de vehicule, de la autoturisme, la camioane grele.
Avantaje
• se scurteaza distanta de franare;
• sunt eliminate numeroase motive de defectare a franelor (intrarea aerului in instalatia hidraulica, piederea de lichid de frana etc.);
• cu ajutorul senzorilor si a instructiunilor software, se pot defini profile de franare adaptate la orice situatie.
Dezavantaje
• fiind vorba despre un dispozitiv electric, franele nu functioneaza in lipsa alimentarii (Siemens a prevazut in acest scop o baterie de rezerva, dedicata exclusiv sistemului de franare);
• costul EWB este mai mare decat al unui sistem de franare hidraulic clasic.
