- uncategorized
CEJ a analizat actiuni initiate de Comisia Europeana impotriva Spaniei, Ungariei, Germaniei si Austriei, pe motiv ca autoritatile nationale nu ar fi aplicat prevederile asa-numitului prim pachet feroviar – Directiva 34 din 2012.
In cazul Spaniei si Ungariei, Curtea a analizat modul in care au fost stabilite taxele de acces la infrastructura. Judecatorii au concluzionat ca legislatia europeana a fost incalcata: pe de o parte, respectivele taxe au fost dictate de guvern, nu de companiile care administreaza infrastructura, iar pe de alta parte, sumele pretinse de la operatorii feroviari nu s-au limitat la costurile directe asociate utilizarii cailor ferate, ci au inclus si costuri ascunse.
In cazul Austriei si Germaniei, judecatorii au analizat plangerea autoritatilor de la Bruxelles cu privire la separarea „de fatada” a cailor ferate nationale DB si OBB. Desi legislatia europeana prevede infiintarea unui administrator de infrastructura feroviara independent de operatorii care utilizeaza caile ferate, in Germania si Austria separatia nu este clara, companiile care administreaza reteaua facand parte din structuri de tip holding care includ si operatori de transport feroviar.
CE admite ca e nevoie de clarificari
Comunitatea Cailor Ferate Europene (CER) a salutat verdictul CEJ, considerand ca judecatorii au confirmat pozitia organizatiei in ceea ce priveste impunerea de la Bruxelles a unor cai de actiune prea stricte in reformarea companiilor feroviare nationale. “Vom analiza atent motivarea deciziei, insa putem spune deja foarte clar ca judecatorii au confirmat ceea ce noi spunem de multa vreme despre separarea companiilor feroviare. Ne mentinem punctul de vedere – statelor membre trebuie sa le fie permis sa-si asume responsabilitata reformarii cailor ferate nationale pe baze economice, nu politice”, a declarat Libor Lochman, director executiv al CER.
De cealalta parte, Comisia Europeana, prin vocea vicepresedintelui Siim Kallas, comisarul pentru Transport, considera ca verdictul CEJ nu va duce la o rasturnare de situatie si la eventuale fuziuni ale companiilor feroviare de stat rezultate din ruperea cailor ferate nationale in urma cu cativa ani. „Respectam modul in care Curtea a interpretat legislatia actuala, dar Comisia ramane convinsa ca separarea fara echivoc a administrarii infrastructurii de operarea acesteia este esentiala pentru a asigura accesul fara discriminari la caile ferate si prin urmare esentiala pentru stimularea cresterii sectorului feroviar. Nu vom renunta la aceasta pozitie. De aceea, in noul pachet legislativ propus de Comisie – al patrulea pachet fevoriar – am prevazut clar nivelul de separare necesar. Decizia Curtii arata ca e nevoie de clarificare si impune adoptarea rapida a noii legislatii in domeniul feroviar”, a declarat Kallas.
Pozitia inflexibila a Comisiei pare a fi justificata, pentru ca intr-o piata liberalizata este greu de crezut ca un operator feroviar 100% independent va beneficia de acelasi tratament ca un competitor ce face parte din acelasi holding cu administratorul infrastructurii.
Mai multe companii, mai multi datornici
In Romania, separarea SNCFR in 1998 in mai multe entitati, masura menita intre altele a elimina pierderile, a fost insotita de perpetuarea unui blocaj financiar. Rolul administratorului infrastructurii a fost preluat de CNCF CFR SA (CFR Infrastructura) si, intr-o mai mica masura, de companii private, in timp ce operarea a revenit CFR Calatori, CFR Marfa si catorva zeci de operatori privati. Pierderile nu au fost insa eliminate, fiind inlocuite de datorii inregistrate de CFR Infrastructura catre distribuitorii de energie electrica si bugetul statului, in conditiile in care operatorii feroviari au acumulat, la randul lor, debite catre administratorul public al infrastructurii feroviare.
La inceputul lunii trecute, conducerea CFR Infrastructura a decis sa inceapa procedurile pentru recuperarea acestor creante, prin punerea in aplicare a tuturor clauzelor contractuale. CFR Infrastructura a instiintat operatorii de transport feroviar ca trebuie sa plateasca, pana pe 9 aprilie, datoriile inregistrate in contul taxei de utilizare a infrastructurii (TUI), principala sursa de venit pentru administratorul cailor ferate.
CFR SA nu a precizat suma totala pe care o are de incasat pentru utilizarea infrastructurii feroviare, insa numai din relatiile comerciale cu CFR Marfa ar fi vorba despre cel putin 606 milioane de lei. Despre acesti bani, pe care CFR SA ii datoreaza bugetului statului, surse guvernamentale au declarat ca vor fi preluati in bilantul CFR Marfa, prin compensarea unei parti din sumele pe care operatorul feroviar de marfa le datoreaza companiei de infrastructura.
